Oamenii buni nu cunosc prevederea, pentru ca, si din instinct chiar, omul nobil niciodata nu crede pana la sfarsit ca raul exista intr-adevar. Prevederea este un fel de rautate fata de altul, intr-atat cat este necesara ca masura fata de sine. Marea bagare de seama vine din neincrederea in altul, iar neincrederea este despartirea oamenilor.
Cel mai mare creator al nefericirii omului este omul insusi.
Chiar si omul care nu da vietii nimic pretinde de la viata totul.
Natura a pus calmul in nenorocire, ca un culcus moale in fundul unei prapastii, spre a indulci senzatia caderii celor nenorociti.
Pe om il supara mai mult ceea ce ati spus rau despre el decat orice rau i-ati fi facut. Mai usor se impaca oamenii certati dupa lupta sau fapte neplacute decat dupa cuvinte ofensatoare.
Oamenii pot sa iubeasca fara egoism, dar nu pot in acelasi fel sa si urasca. Fiecare ura este frica sau invidie. Ura este frica cea mare, pentru ca omul nu uraste decat pe acela de care se teme... In sentimentul urii exista umilinta pentru noi insine, dar in dispret exista mandrie si convingerea ca suntem mai buni si superiori aceluia pe care il dispretuim. Ura nu provine niciodata din deosebire de convingeri, nici din deosebire de principii morale. Adevaratul om superior nu uraste nici chiar pe omul de care se teme.
Nenorocirea nu vine de una singură, dar nici succesul.
Frica este un sentiment animalic in om; omul intreg nu se teme de nimic, afara de rusine si de lasitate.
Toti oamenii au aceleasi slabiciuni, dar n-au aceleasi virtuti: in aceasta consta de altfel toata deosebirea intre oamenii mari si mici. Oamenii trebuie judecati numai dupa virtutile si nu dupa slabiciunile lor, de aceea dupa virtuti ne pretuiesc numai prietenii, iar dupa slabiciuni, numai dusmanii.
A dori desavarsirea tuturor este cea mai inalta treapta a iubirii.
Batranetea omului incepe acolo unde se termina insufletirea lui.
Lumea se plictiseste repede sa asculte nenorocirile altora si prefera sa-i ocoleasca pe cei nefericiti.
Nu trebuie, ca om, sa razi de nenorocirea altor oameni, ci sa ai mila.
Nu exista nici fericire, nici nenorocire in lume; exista doar compararea unei stari cu cealalta, si atata tot. Doar cel care a simtit nefericirea cea mai cumplita e in stare sa simta cea mai mare fericire. Ca sa-ti dai seama cat de bine este sa traiesti, trebuie sa fi dorit sa mori.
Prietenul nu trebuie pretuit dupa dreptate, ci dupa inima.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.