Citate de Iovan Ducici

Pe om il supara mai mult ceea ce ati spus rau despre el decat orice rau i-ati fi facut. Mai usor se impaca oamenii certati dupa lupta sau fapte neplacute decat dupa cuvinte ofensatoare.

Daca un om este nenorocit, sa-si aduca aminte ca neno­rocirea i se datoreaza lui insusi.

Cei mai buni oameni sunt aceia care sunt cei mai severi fata de sine si care iarta altora chiar si ceea ce n-ar ierta niciodata lor insisi.

Batranetea omului incepe acolo unde se termina insufletirea lui.

Daca oamenii ar intelege cat de putin le trebuie ca sa fie fericiti, ar evita cele mai triste zile din viata. Nefericirea consta in faptul ca nimeni nu masoara fericirea pornind de la sine si de la nevoile sale, ci de la altul, si inca de la cel considerat cel mai fericit.

Omul imbatraneste numai cand imbatranesc toate pasiunile lui.

Intamplarile neasteptate, ca si nenorocirile, rareori vin singure.

Oamenii buni nu cunosc prevederea, pentru ca, si din instinct chiar, omul nobil niciodata nu crede pana la sfarsit ca raul exista intr-adevar. Prevederea este un fel de rautate fata de altul, intr-atat cat este necesara ca masura fata de sine. Marea bagare de seama vine din neincrederea in altul, iar neincrederea este despartirea oamenilor.

Cei mai multi oameni nu stiu ce vor, iar altii, in mare numar, nu stiu ce pot.

Omul mai rau isi amaraste viata cu nenorocirile de care se teme ca vor veni, decat cu acelea care au si sosit si de care sufera.

Trebuie sa fi resimtit in mod obisnuit nenorocirea sau sa te temi de ea pentru a lua parte la greutatile celor napastuiti.

Numai nenorocirea celor pusi in imprejurari cat mai apropiate de ale noastre ne patrunde in mod firesc pana in adancul sufletului.

Daca vorbesti indelung despre nefericirea din viata, in cele din urma vei ajunge sa nu mai percepi viata decat numai prin nefericirile ei.

Unii sunt fericiti fiindca nu cred in rau, altii pentru ca n-au crezut niciodata in fericire; si cu toate acestea, nici unii, nici altii n-au pierdut mai mult decat aceia care au cantarit toate relele si au numarat toate nefericirile.

Frica este un sentiment animalic in om; omul intreg nu se teme de nimic, afara de rusine si de lasitate.

Cine comenteaza si analizeaza prietenul, acela nu-l iubeste.

Trebuie, cand omul se crede cel mai fericit, mai grijuliu sa se pregateasca sa-ndure ale sortii lovituri.

Cel mai mare creator al nefericirii omului este omul insusi.

Ura si dragostea sunt intr-o privinta nedespartite; omul niciodata nu uraste pe altul, decat din iubire fata de sine.