Astfel natura – această natură sălbatică, păgână a pădurii, nicicând subjugată încă de legile omeneşti şi nici luminată de un adevăr mai înalt – lua parte la fericirea celor două suflete! Iubirea, fie ea nouă, fie trezită dintr-un somn de moarte, răspândeşte totdeauna lumină, căci ea umple inima de atâta strălucire, încât aceasta se revarsă asupra lumii înconjurătoare.
(Litera stacojie)
Iubirea, pentru cine-o preţuieşte,
Imbold e faptelor slăvite,
Iar frumuseţea e o şcoală-naltă
De-alese şi măreţe simţăminte.
Iubirea e o stare de dezechilibru. A iubi: a face caz excesiv de tine insuti, a proiecta propria ta subiectivitate pe primul plan al existentei, a face parada exagerata de tine, de derizoriul tau ins, prin altcineva. Printr-o anume altcineva.
Iubirea este o stare în care omul vede lucrurile exact așa cum nu sunt.
Putea sa filosofeze despre dragoste, dar nu era in stare sa iubeasca.
Se pare ca se intampla mai des sa treci de la antipatie la dragoste decat la prietenie.
(Caracterele - Despre inima)
In iubire esti mereu egalul celui iubit, de aceea iubirea este o eminenta scoala a demnitatii.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.