Citate de Luc de C. Vauvenargues

Se tin discursuri nesfarsite impotriva pasiunilor. Toate suferintele omului se pun pe socoteala lor si se uita ca tot ele sunt si izvorul tuturor placerilor lui. In constitutia lor exista un element despre care nu se poate spune nici prea mult bine, nici prea mult rau: ceea ce nu-mi place insa este ca ele nu sunt privite decat in aspectul lor negativ… numai pasiunile, pasiunile mari, pot sa inalte sufletul la lucrurile mari. Fara pasiuni nu exista nici sublimul, fie in moravuri, fie in creatie, si artele frumoase s-ar intoarce inapoi la copilaria lor, iar virtutea s-ar bagateliza . . .

Un dram de pasiune întărește spiritul; prea multă, îl înăbușă. (Viața lui Henry Brulard)

Pentru a intelege fericirea ce poate rezulta din satisfacerea unei pasiuni e neaparata nevoie ca noi insine sa fim stapaniti de acea pasiune.

Vrei sa realizezi lucruri marete, atunci trebuie sa traiesti ca si cum nu ar trebui sa mori niciodata.

Atractia pericolului sta la baza tuturor marilor pasiuni. © CCC

Exista oameni care traiesc fericiti fara sa stie.

Cand pasiunea ne tulbura mintea, nu ne mai dam seama ce facem.

Cumpatatii au dainuit, pasionatii au trait. © CCC

Adevarul este soarele mintilor luminate.

Orice opera mare se face cu pasiune.

Patima este intotdeauna o taina si nu poate fi deslusita si, din pacate, este sigur ca viata nu-i cruta pe copiii ei cei mai frumosi si ca adesea cei mai minunati oameni trebuie sa iubeasca tocmai ceea ce ii distruge.

Poate ca pasiunilor le datoram cele mai mari foloase ale spiritului omenesc.

Incetam de a fi pasionati de un lucru atunci cand placerea pe care speram sa o avem de pe urma lui nu mai este egala cu efortul necesar pentru a o dobandi.

Omul doreste odihna pentru a scapa de chinul muncii, dar nu e fericit decat cand face ceva si nu se bucura de­cat cand activeaza.

Cel mai frumos machiaj pentru o femeie este pasiunea. Dar cosmeticele costa mai putin. © CCC

A fi apt de o pasiune si a nu o trai, te face incomplet si limitat.

Nimic măreţ nu se îndeplinește în lume fără pasiune. (Lecţii de filozofia istoriei, 1832)

Nimic nu este mai placut decat sa simti nascandu-se o noua pasiune atunci cand flacara celei vechi nu e inca stinsa; astfel, la ceasul cand scapata soarele, vedem cu placere astrul noptilor ridicandu-se din cealalta parte a orizontului; te bucuri atunci de indoita stralucire a doua faclii ceresti.

Un om care n-a trecut prin infernul pasiunilor sale, nici nu le-a depasit vreodata. Atata timp cat omul renunta la prea multe, lasa prea multe in urma, exista posibilitatea si pericolul ca lucrurile abandonate sa revina si cu forta dubla.

Adevaratele pasiuni sunt cele pe care le ascunzi.