Citate despre Cunoastere

A se ignora este, uneori, mai bine decat a se cunoaste.

S'ignorer vaut mieux parfois que se connaître.

Titlul acestui manual de savoir-vivre pentru uzul celor care se întreabă despre misterele lumii, l-am împrumutat de la Maimonide, filosof și doctor evreu născut la Cordoba, apoi musulman, pe vremea lui Philippe Auguste, a Sfântului Francisc de Assisi, a împăratului Frederic al II-lea și a lui Saladin, cu aproape o mie de ani în urmă. Astăzi ca și ieri, suntem cu toții rătăciți. Încă nu știm ce ne-ar plăcea să știm atât de mult: de ce ne-am născut și ce devenim după moarte. Dincolo de accidentele vieții noastre de zi cu zi care sunt suficiente pentru a ne ocupa, motivele și sensul trecerii noastre pe această planetă pe care o numim Pământ ne rămân foarte obscure. Următoarele pagini sunt o încercare de a răspunde la întrebarea: Ce fac aici? (Călăuza rătăciților, Mod de utilizare) © CCC (Ce fac aici? – iată întrebarea la care se străduiește să răspundă acest manual de buzunar, care n-are altă ambiție decât aceea de a descrie cu îndrăzneală, cu naivitate și plin de vioiciune lumea incredibilă în care am fost aruncați fără voia noastră, dar și să livreze, pe cât e posibil, câteva scurte recomandări despre felul în care ne-am putea bucura de ea și despre cum ea ne-ar putea oferi un strop de demnitate. Savoir-vivre: cunoașterea și practicarea uzanțelor în societate; abilități de viață, bune maniere, norme de conduită, etichetă.)

Sa nu-l judecam niciodata pe aproapele nostru, inainte de a-l fi cunoscut.

O femeie ar trece prin foc si apa pentru o astfel de inima de aur. (Nevestele vesele din Windsor)

Nu-i cunoastem niciodata bine pe oameni; ei au incaperi inchise pentru ochiul superficial.

Sa nu ai incredere in acela care si-a incalcat o data cuvantul.

Asculta sfatul tuturor, dar evita de a-ti arata parerea.

Nu poti iubi ceea ce nu cunosti.

Putini sunt cei care stiu cat de mult ar trebui sa stie, ca sa stie cat de putin stiu.

Suntem facuti din acelasi material din care sunt tesute visurile noastre.

Lumea este stridia mea Pe care eu cu sabia o voi deschide. (Nevestele vesele din Windsor) ...world’s mine oyster Which I with sword will open. Când oamenii spun asta, de obicei presupun că înseamnă că lumea este la picioarele lor și că sunt într-o poziție în care totul va funcționa în favoarea lor. Alții spun că ei sunt „perla” și sunt cultivați pentru măreția lor. Această interpretare poate fi valabilă pentru primul vers, atunci când este scos din context. Cu toate acestea, atunci când aceste rânduri au fost rostite în piesa de teatru „Nevestele vesele din Windsor” de Shakespeare, intenția era destul de diferită. Astfel, într-o conversație între două personaje mai puțin reputate, are loc această conversație: Falstaff: Nu-ți voi împrumuta nici un ban. Pistol: De ce, atunci lumea este stridia mea pe care eu cu sabia o voi deschide. Falstaff: Nici un ban. Cu alte cuvinte, dacă Falstaff nu îi va da bani, Pistol se va duce și îi va lua cu forța de la alți oameni. Este vorba despre a lua ceea ce nu are dreptul și are conotații destul de violente. O stridie nu se deschide de bunăvoie – trebuie forțată. O stridie nu renunță de bunăvoie la perla sa, care poate dura ani să se dezvolte, iar stridia este adesea deteriorată sau ucisă în procesul de extragere a perlei. Aceasta este o imagine a violenței și nu una a circumstanțelor fericite sau norocoase. © CCC

Obisnuinta aproape ca poate schimba caracterul intiparit de Natura.

Cel temut e mai putin ferice decat cei de care se teme.

Verile scurte sunt adesea primaveri timpurii. (Richard al III-lea)

Atat timp cat mai putem zambi, cauza nu-i inca pierduta. (Othello)

Adesea natura imbraca viciul cu un vesmant frumos. ...nature with a beautous wall Doth oft close in pollution.) (A douasprezecea noapte)

S-ar putea să fii sărac, s-ar putea să-ți fie rupți pantofii, dar mintea ta e un palat. (Cenușa Angelei) © CCC

Nu toate experientele duc la descoperiri, toate imbogatesc insa cunoasterea… Viata e alcatuita din sesuri, din vai, din piscuri; altfel spus din platitudine si rutina, din deprimare si din bucurie(…). Viata se compune din tevi sparte, din robinete care curg, din tencuieli coscovite, din plase pe care le cari de la piata, din rufe care le speli, din coate-n tramvaie dar si din Bach si din Beethoven, din Shakespeare si din Tolstoi, din Eminescu si din Blaga, din Michelangelo si din Tuculescu. Totul e viata. Noi traim dureri si bucurii, dar mai presus de ele traim viata. Ceva sacru a carui ratiune finala n-o cunoastem sau INCA nu o cunoastem…

Exista doar un lucru bun, stiinta, si doar unul rau, nestiinta.

Numai cand se ingramadesc infrangerile, anii, victoriile, poti cunoaste ceva.