O minte clarvazatoare, la nenorocire, se asteapta sa-i vina norocul si se teme de nenorocire cand este intr-o situatie frumoasa.
Sperat infestis, metuit secundis,
Alteram sortem bene preparatum,
Pectus.
(Horatius, Odae)
Din nenorocirile altora trag, de obicei, invataminte cei prevazatori.
Cautis pericula prodesse aliorum solent.
(Phaedrus, Fabulae)
Dupa ce ai ajuns la necaz e prea tarziu sa-l mai poti evita.
Serum cavendi tempus in mediis malis.
(Seneca Philosophus, Thyestes)
E placut sa privesti de pe uscat, in siguranta, sfortarile celui ce se lupta cu marea in mijlocul vanturilor.
Suave, mari magno turbantibus aequora ventis.
E terra magnum alterius spectare laborem.
(Lucretius, De rerum natura)
Cel care a fost fericit mai inainte, in caz de nenorocire, se socoteste de doua ori nefericit.
Bis ille miser est ante qui felix fuit.
Intr-o situatie grea, mustrarea este cruda.
Crudelis est in re adversa obiurgatio
Cine suporta cu rabdare o nenorocire si-a usurat pe jumatate povara.
Commode, qui calamitatem fert, iam dimidio oneris levatus est.
Adversis etenim frangi non esse virorum.
Barbatii adevarati nu se lasa doborati de necazuri.
(Silius Italicus, Punica)
De multe ori, la nenorocire, multi dintre prieteni devin dusmani.
Plerumque in calamitate ex amicis inimici existunt.
(Caesar, Commetarii de Bello civili)
Din aceste pricini, acele lacrimi.
Hinc illae lacrimae.
(Terentius, Andria)
Rareori o nenorocire vine singura.
Raro ulla calamitas sola venit.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.