O minte clarvazatoare, la nenorocire, se asteapta sa-i vina norocul si se teme de nenorocire cand este intr-o situatie frumoasa.
Sperat infestis, metuit secundis,
Alteram sortem bene preparatum,
Pectus.
(Horatius, Odae)
Din aceste pricini, acele lacrimi.
Hinc illae lacrimae.
(Terentius, Andria)
De multe ori, la nenorocire, multi dintre prieteni devin dusmani.
Plerumque in calamitate ex amicis inimici existunt.
(Caesar, Commetarii de Bello civili)
Zile nefericite.
Nefasti dies.
E placut sa privesti de pe uscat, in siguranta, sfortarile celui ce se lupta cu marea in mijlocul vanturilor.
Suave, mari magno turbantibus aequora ventis.
E terra magnum alterius spectare laborem.
(Lucretius, De rerum natura)
Dupa ce ai ajuns la necaz e prea tarziu sa-l mai poti evita.
Serum cavendi tempus in mediis malis.
(Seneca Philosophus, Thyestes)
Cel mai bine suporta necazurile cei care si le ascund.
Optime miserias ferunt qui abscondunt.
(Curtius, Historia Alexandri Magni)
Pana si reamintirea unei nenorociri trecute constituie o alta nenorocire.
Post calamitatem memoria alia est calamitas.
(Syrus, Sententiae)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.