O minte clarvazatoare, la nenorocire, se asteapta sa-i vina norocul si se teme de nenorocire cand este intr-o situatie frumoasa.
Sperat infestis, metuit secundis,
Alteram sortem bene preparatum,
Pectus.
(Horatius, Odae)
Dupa ce ai ajuns la necaz e prea tarziu sa-l mai poti evita.
Serum cavendi tempus in mediis malis.
(Seneca Philosophus, Thyestes)
Zile nefericite.
Nefasti dies.
Pana si reamintirea unei nenorociri trecute constituie o alta nenorocire.
Post calamitatem memoria alia est calamitas.
(Syrus, Sententiae)
Din nenorocirile altora trag, de obicei, invataminte cei prevazatori.
Cautis pericula prodesse aliorum solent.
(Phaedrus, Fabulae)
E placut sa privesti de pe uscat, in siguranta, sfortarile celui ce se lupta cu marea in mijlocul vanturilor.
Suave, mari magno turbantibus aequora ventis.
E terra magnum alterius spectare laborem.
(Lucretius, De rerum natura)
De multe ori, la nenorocire, multi dintre prieteni devin dusmani.
Plerumque in calamitate ex amicis inimici existunt.
(Caesar, Commetarii de Bello civili)
Rareori o nenorocire vine singura.
Raro ulla calamitas sola venit.
Cel care a fost fericit mai inainte, in caz de nenorocire, se socoteste de doua ori nefericit.
Bis ille miser est ante qui felix fuit.
Nu exista nici un rau in care sa nu fie si ceva bun.
Malum quidem nullum est sine aliquo bono.
(Plinius Senior, Historia Naturalis)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.