Citate de Nichita Stanescu

De ce trebuie o femeie să se chinuie zece ani să schimbe un om, pentru ca mai apoi să se plângă că nu mai este bărbatul cu care s-a căsătorit?

Orice i-aş spune, trecutul nu i-l pot schimba şi nici amintirile.

Noi suntem clipa care trece prin poarta existentei.

The greatest thing is, at any moment, to be willing to give up who we are in order to become all that we can become. Cel mai important lucru este să fim dispuşi să renunţam, in orice moment, la cine suntem, pentru a deveni tot ceea ce putem deveni. Max De Pree

Este foarte greu să translezi în noțiune ceea ce nu are caracter noțional. Poezia nu are caracter noțional, deși folosește noțiunea ca și cărămidă în construcție. Sensul ei final este un sens emoțional, metaforic și vizionar. A confunda materialul cu sensul materialului este un lucru foarte la îndemână și foarte păgubitor

Dacă, în zilele noastre, grecul antic ar învia, l-am întâlni mai des la circ decât la teatru.

Nimic nu este mai firesc decat absurdul.

Fiecare se gandeste sa schimbe lumea, dar nimeni nu se gandeste sa se schimbe chiar el.

Limba romana e patria mea.

Orice obiect este o forma de lumina oprita intr-o structura.

Arta este produsul cel mai specific uman, definind toate diferentele specifice dintre om si orice altceva.

Tocmai acum, tocmai acum când o iubesc cel mai mult, tocmai acum am mințit-o. Tocmai acum, tocmai acum când ea ține cel mai mult la mine, tocmai acum am umbrit-o. Tocmai acum, tocmai acum când ea se gândește la mine, fluier a pagubă. Tocmai acum, tocmai acum când ea e cea mai frumoasă de pe lumea stelelor mele, orbesc. Tocmai acum, tocmai acum când îi simt grația străbătând toate zidurile orașului, surzesc. Tocmai acum, tocmai acum când simt că ei îi este dor de mine, îmi jignesc prietenii nemaisuportând cât de dor poate să-mi fie de ea. Tocmai acum, tocmai acum când ea își calcă de drag de mine rochia în carouri, eu stau și curăț lănci cu benzină ca să le azvârl în animale și în vulturi. Tocmai acum, tocmai acum când ar fi trebuit să fiu cuprins de o tandră alergare, mă prelungesc în vis de frica de a fi fericit. Tocmai acum, tocmai acum când ea iradiază de lumina inimii ei, citesc despre toate novele și toate stelele explodate și mă lungesc cât cea mai lungă stradă din oraș și mă asfaltez și mă îmbrac în ninsoare și gheață, mai ales în gheață, mai ales în gheață, mai ales în gheață, ca ea, scumpa și divina de ea trecând să alunece și să cadă și să-și rănească glezna, pe care, doamne, de atâta vreme nu i-am mai sărutat-o. La urma urmei, cine are curajul să sărute o gleznă dacă ea nu șchioapătă?! (Ea)

Aripa o ai sau nu o ai.

Amintirea intamplarilor mele vine din viitor, nu din trecut.

Poezia nu se scrie cu cuvinte.

Fii atent cum vorbesti, cuvintele atrag faptele.

Cand trecem de la un sentiment la altul, o facem de obicei fara sa stim de ce, manati de cele mai usoare pricini; sufletul e schimbator si de zece ori pe zi acelasi om se dezminte si nu se mai recunoaste. Gresim cand ne inchipuim ca un erou e intotdeauna eroic, iar un poltron, intotdeauna las. Insusirile si defectele noastre nu sunt stari sufletesti continue, ci foarte frecvente; iar caracterul nostru e ceea ce suntem cea mai mare parte din vreme.

Timpurile se schimba si noi ne schimbam odata cu ele.

Cine vrea sa se schimbe va gasi intotdeauna un motiv bun pentru a se schimba. (Ceea ce cred) © CCC

Nu mă pot întoarce la ziua de ieri pentru că atunci eram o persoană diferită. © CCC