Citate despre Identitate

Pe scurt, habar n-am cine sunt. Cine află primul să-mi spună și mie. Îmi vine să râd atunci când criticii dau impresia că știu totul despre mine citindu-mi una sau alta din cărți, pe sărite. Nu numai poetul se poate defini greu, ci oricare om. Numai că pe cei mai mulți nu-i întreabă nimeni.

Adevarul nu are bun-simt. El se are numai pe sine si este indiferent.

A avea un prieten este mai vital decat a avea un inger.

Poezia este ca o pasare ce zboara invers.

Cuvintele sunt umbra de aur in constiinta a materiei.

Orice obiect este o forma de lumina oprita intr-o structura.

Nu exista probabil, in intreaga specie umana, doi indivizi care sa aiba o oarecare asemanare apropiata. Cum ar fi deci posibil ca doi oameni sa aiba un acelasi gust sau aceleasi notiuni ale adevarului, binelui si frumosului?

Nu cum sunt eu sunt eu, Ci cum eşti tu sunt eu, Un fel de tu sunt eu Pe care nu l-ai mai lăsat să fie eu. (Nu cum sunt eu)

Poezia e o taina si o lucrare de sine statatoare.

A vorbi despre limba romana este ca o duminica. Limba romana este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeste, de aceea, pentru mine, iarba iarba se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvoraste, de aceea, pentru mine, viata se traieste.

Amintirea intamplarilor mele vine din viitor, nu din trecut.

Tot ceea ce are timp, exista.

Este foarte greu să translezi în noțiune ceea ce nu are caracter noțional. Poezia nu are caracter noțional, deși folosește noțiunea ca și cărămidă în construcție. Sensul ei final este un sens emoțional, metaforic și vizionar. A confunda materialul cu sensul materialului este un lucru foarte la îndemână și foarte păgubitor

Un dialog nu duce la nimic daca planurile de gandire nu coincid.

De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare, care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie în jurul pieptului, în jurul tâmplelor, mereu fragedă, mereu unduitoare?   De ce te-oi fi iubind, femeie gingaşă ca firul de iarbă ce taie în două luna văratecă, azvârlind-o în ape, despărţită de ea însăşi ca doi îndrăgostiţi după îmbrăţişare?...   De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic, soare căprui răsărindu-mi peste umăr, trăgând după el un cer de miresme cu nouri subţiri fără umbră?   De ce te-oi fi iubind, oră de neuitat, care-n loc de sunete goneşte-n jurul inimii mele o herghelie de mânji cu coame rebele?   De ce te-oi fi iubind atâta, iubire, vârtej de-anotimpuri colorând un cer (totdeauna altul, totdeauna aproape) ca o frunză căzând. Ca o răsuflare-aburită de ger. (Cântec fără răspuns)

Ulysse a fost intotdeauna cu mult mai viu decat Homer.

Imi pare rau, dar nu reusesc sa aud ce spui. Ceea ce esti si ce faci striga mult mai tare.

A iubi inseamna, intrucatva, a fi aidoma, a impartasi.

Oamenii sunt pasari cu aripile crescute inauntru.

A avea un ideal inseamna a avea o oglinda. Intr-un ideal te speli ca intr-o apa curata. Intr-o oglinda iti speli chipul obosit, potrivindu-ti-l pana cand te accepti sa fii.