Citate de Francis Lai

În primul rând, nu voiam să merg în Statele Unite. Am cerut să mi se arate filmul în Franța, nici măcar la Paris, ci pe Coasta de Azur, pentru că era perioada mea de concediu și voiam să-l petrec cu copiii mei... Probabil că și-au spus: “tipul ăsta este complet nebun!” © CCC

Eu nu îl concep pe Mozart, îl cânt numai așa cum este scris în partitură!

Trebuie sa exprim tot ce am in suflet; acesta este motivul pentru care compun.

De ce dintr-o dată toată lumea vrea să mă audă? Nu cred că interpretez altfel decât înainte. © CCC După ce guvernul francez a numit-o Cavaler al Legiunii de Onoare, Clara Haskil întreba, uimită de toată atenția, de ce toată lumea dorește să o asculte știind că interpretează la fel ca înainte.

Chiar îmi place latura intimă a cântăreţilor. Cu Piaf, era o putere a vocii care ieşea din comun. Piaf era unică. Dar ceea ce îmi place mai presus de toate este personalitatea timbrului vocii. Dacă auzi trei note de la Jacqueline Dulac, ştii că e ea şi nimeni altcineva! La fel şi la Marie Laforêt, Françoise Hardy sau Nicole Croisille. Sunt multe voci frumoase în cântec, cu registre fabuloase, dar sunt prea impersonale, nu știi întotdeauna cine cântă... © CCC

Sunetul acestui acordeon electronic mi-a deschis noi orizonturi, mi-a dat idei noi. © CCC

Domeniul muzicii e cel al emoţiilor sufleteşti. Scopul muzicii este acela de a insufla aceste emoţii, ea însăşi, inspirându-se din ele.

Am fost în repetate rânduri în străinătate, am întâlnit oameni din multe țări, am discutat cu cei mai mari compozitori, critici muzicali, interpreți, am participat la discuții despre problemele artei muzicale moderne. Într-un schimb direct de experiențe s-au dezvăluit interese reciproce, dorința sinceră de a privi adânc în rădăcinile creativității moderne, de a afla motivele interioare care generează aceste sau acele fenomene de artă în țara noastră și în întreaga lume... © CCC

Despre Miaskovski, profesorul său Miaskovski nu și-a reprimat niciodată studenții prin voința sa creatoare. I-a tratat ca pe niște egali și a fost extrem de politicos și atent. Nu și-a permis nici o familiaritate și a fost întotdeauna în termeni formali cu toți studenții... De câteva ori am fost la cursuri fără să-mi fi făcut temele. În cele din urmă, Miaskovski m-a întrebat ce era în neregulă cu mine. Am spus că am probleme și griji. Compozitorul a zâmbit: – Deci, profită de acest lucru. Scrie muzică. Nu fi doar tăcut. Este cel mai rău lucru dintre toate. Ar trebui să te gândești mereu și oriunde la muzică… Mai târziu, după moartea lui Miaskovski, am citit în însemnările sale că numai cei care creează neobosit pot fi considerați adevărați artiști – „altfel, creierul ruginește”. © CCC

Muzica este stenografia sentimentelor.

Un decor, răvășit de ceață și nori, în care pot vedea ruine de biserici vechi, precum și de temple grecești – acesta este Brahms. © CCC

Muzica si poezia sunt o rugaciune.

Muzica, cu puterea ei matematică, este graiul cel mai veridic al inteligenţei. Ea reproduce spiritul ideilor născute din senzaţii, esenţa ritmurilor naturii. Creează analogii mai evocatoare decât actele precise ale vieţii. Prin ea se adânceşte sensul tuturor faptelor, se adevereşte metafizica lucrurilor percepute de simţurile noastre. Ocean de nesfârşite expresii, lasă în amintire o uimire luminoasă ca dâra unei stele căzătoare, la fel de enigmatică şi distantă în substanţă şi fluiditate.

Îmi place să zâmbesc atunci când aud că oamenii mă apreciază. E şi zâmbetul un fel de muzică.

Muzica poate fi o cale de autocunoaştere. Ea cere răbdare, o simfonie nu se înţelege din prima, dar până la urmă e o formă de iniţiere. Pui un disc şi dintr-o dată te simţi mai puţin singur, muzica te poartă şi te invită să priveşti înlăuntrul tău. Şi ce găseşti acolo? Melancoliile lui Chopin, frământările lui Beethoven, transparenţa lui Mozart, gravitatea lui Bach, care scot la suprafaţă propriile tale angoase, spaime, nelinişti, bucurii. Retrăindu-le, te cureţi, te linişteşti şi te echilibrezi.

La Bach, Beethoven și Wagner admirăm în special profunzimea și energia minții omenești; la Mozart, instinctul divin. © CCC

Nu zeii au facut muzica, ci muzica a facut zeii.

Muzica nu este inginerie și rămân ferm la convingerea mea că muzica păstrează o legătură profundă cu existența așa cum o simțim, mai degrabă, decât cum o gândim. (Citat preluat dintr-o scrisoare personală către un prieten și coleg, în care căuta să se distanțeze de conexiunile științifice sau matematice cu compoziția pe atunci la modă în anumite cercuri.) © CCC

O interpretă, care deja nu scrie cuvintele și muzica, dacă, în plus, fură cântecele altora, dacă nu creează cântecul, nu este de mare interes. © CCC

A canta o nota gresit este un lucru banal, dar a canta fara pasiune este de neiertat.