Pentru a înflori, o inimă de artist are neapărat nevoie de căldura aprobării şi aprecierii şi chiar de strălucirea admiraţiei. Cînd o epocă e săracă în opere de valoare, vinovat e publicul nu artiştii.
(Cugetări)
Omul intelept se simte fericit cand dobandeste propria lui aprobare, iar cel prost cand se recomanda aplauzelor celor aflati mai presus de el.
Aprob din toata inima marile pasiuni: ele dovedesc maretia sufletului; si, desi nelinistea care izvoraste dintr-acestea este oarecum opusa severei intelepciuni, ele se acorda totusi atat de bine cu cea mai austera virtute, incat consider ca nu pot fi pe drept condamnate.
Nu-i aprobam pe altii decat pe temeiul asemanarilor pe care ne dam seama ca le au cu noi insine. Si se pare ca a pretui pe cineva inseamna a-l egala cu tine.
Cand oamenii afirma ca nu le pasa ce gandeste lumea despre ei, in majoritatea cazurilor se amagesc singuri… Dorinta de a castiga aprobarea celor din jur constituie poate cel mai adanc inradacinat instinct al omului civilizat.
1. Asa am facut intotdeauna.
2. Nu stiam ca aveti nevoie urgenta de…
3. Nu este de domeniul meu.
4. Nimeni nu mi-a spus sa continui.
5. Astept o aprobare.
6. Asta e treaba lui, nu a mea.
7. Nu am crezut ca este foarte important.
8. Sunt atat de ocupat incat nu am timp.
9. Credeam ca ti-am spus.
10. Nu am fost angajat sa fac asta.
Constiinta noastra nu ne aproba intotdeauna, dar ne este oricum prieten. Din contra, subconstientul nostru se comporta de multe ori ca si cum ar avea un tratat de alianta cu adversarii nostri.