Teatrul a fost intotdeauna o scoala pentru tineri, pentru oamenii pe jumatate cultivati si pentru femei, adica pentru cei care, posedand inca deprinderea de a se insela sau de a se lasa inselati, sunt accesibili iluziei si fortei de sugestie a autorului.
Nu stiu nimic despre literatura actuala. De multa vreme, grecii sunt contemporanii mei.
A face ordine intr-o biblioteca este o maniera aluziva de a exercita arta criticii.
Infernul si paradisul mi se par disproportionate. Oamenii nu merita atata pentru faptele lor.
Eu mi-am imaginat intotdeauna Paradisul sub forma unei biblioteci, alte persoane considera ca ar fi o gradina, altii si-l pot inchipui ca un palat, eu l-am imaginat intotdeauna ca o biblioteca si aici ma aflam eu…
Greutatea lumii
este iubirea.
Sub povara
singuratatii,
sub povara
nemultumirii,
greutatea,
greutatea pe care o purtam
este iubirea.
(Cantec)
© CCC