Servitorul netrebnic nu ştie nici să se bucure de mulțumirea stăpânilor săi, nici să le împărtăşeasă durerea când ei sunt nefericiţi.
(Elena, 412)
Slavă Domnului, creierul meu este încă în locul potrivit! Dar se pare că sentimentele s-au stins. Nu vreau nimic, nu am nevoie de nimic, nu iubesc pe nimeni… în afară de tine, poate.
(Unchiul Vanea)
© CCC
Fără îndoială, această lume poate amuza pe observatorul care are pe lângă o mare fineţe de spirit, o mare indiferenţă în suflet.
Ceea ce este poate cel mal trist lucru din veşnica schimbare a vieţii, este că ceea ce ieri ne umplea inima, ne este astăzi indiferent. Noi trecem nu numai prin lume, ci chiar prin noi înşine.
Tot ce nu vizeaza esentialul imi este indiferent. Fericirea n-as putea-o atinge decat daca as reusi sa ridic lumea ca s-o fac sa intre in adevar, pur, imuabil.