Sufletul doreste conlocuirea cu trupul pentru ca, fara membrele acestuia, n-ar putea nici actiona, nici simti.
Un om inteligent are o minte activă. Un om înțelept are și o inimă în lucrare. În fine, un sfânt are și un trup pe potrivă.
Şi cu asta se deşteaptă în suflet un dor după adevărata locuinţă a sufletului. Platon a numit dorul acesta Eros – şi asta înseamnă Iubire. Sufletul simte deci un “dor de iubire” după propria lui origine. Şi din acel moment, el trăieşte experienţa trupului şi a tuturor celor supuse simţurilor ca fiind nedesăvârşită şi neesenţială. Pe aripile iubirii, sufletul ar vrea să zboare “acasă” în lumea ideilor. Ar vrea să fie eliberat din temniţa trupului.
(Lumea Sofiei)
Cine e fericit? Acela care e sănătos la trup, înzestrat cu linişte în suflet şi care-şi desăvârşeşte talentul.
Animus et corpus: alterum nobis cum dis, alterum cum beluis commune est.
Sufletul şi trupul: unul ne este comun cu zeii, altul cu fiarele.
(Sallustius)
Dragostea e o luptă între două suflete şi între două trupuri în care uneori nu e niciun învingător, alteori nu e niciun învins.
In mod absolut sigur, scriu lucruri din disperare fata de trupul meu si fata de viitorul care ma asteapta avand acest trup.