Să ne imaginăm un om pe bicicletă: indiferent cine este, putem şti trei lucruri despre el. Ştim că dacă s-a urcat pe bicicletă trebuie să pedaleze. Ştim că la un moment dat se va opri şi va coborî. Şi, cel mai important, ştim că dacă într-un moment al călătoriei sale se va opri şi nu va mai pedala şi nu se va da jos, va cădea. Aceasta este metafora pentru călătoria prin viaţă a oricărui om, în orice societate.
Undeva, dincolo de curba întunecată a lumii, soarele şi luna se mişcau agale; pelicula de apă de pe planeta pământ era reţinută, umflându-se puţin pe o parte, în timp ce miezul ei solid se răsucea.
(Împăratul muștelor, IX. O perspectivă asupra morţii)
Atunci cand teama nu vegheaza se intampla ceea ce era de temut.
© CCC
Mulți nu cred în nimic, dar se tem de orice.
© CCC
Sa te temi de ceea ce nu se poate inlatura este o mare prostie.
Ce mă sperie cel mai mult? Copiii mici.
© CCC
Cei care vor sa fie temuti, trebuie ei insisi sa se teama de cei de care vor fi temuti.
Numai nebunii nu se tem de nimic.
Daca te temi de cineva, atunci pricina e ca l-ai lasat pe acest cineva sa aiba putere asupra ta.
Când începe să-ţi fie teamă de semeni şi când trebuie să-ţi cântărești fiecare cuvânt - fiindcă marea primejdie o reprezintă cuvintele, primejdie mai mare şi decât faptele - chiar dacă eşti tânăr, bucuria vieţii - dacă există - se-ntunecă.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.