S-ar putea spune ca fapta e incoronarea si ultima concluzie a vietii de promisiuni, pe care o traim; ca fapta e mai frumoasa decat gandirea, fiindca presupune sfortare — citeste sacrificiu —, chiar eroism si martiraj. Gandirea nu angajeaza, deci nu cunoaste suferinta, prin urmare e mai comoda, mai lasa, fiind expusa mai putin. Cu toate acestea, se poate sustine ca actiunea nu ne exprima ... Instrument social, copiat stereotip din mediul in care traim, ea poate servi cauze si gandiri diverse. Pentru ganduri diferite se poate intrebuinta aceeasi actiune saraca si repetata, gandirea insa — fiind intima si individuala — ne exprima. Afara de aceasta, lucrand cu materia, fapta e limitata si chinuita, nu infinita precum conceptia. Nu e nici macar libera, caci pretutindeni e la ordinele ideii.
Ideile nu se construiesc in sine, izolate. Ele tind intotdeauna sa rastoarne alte idei.
Odată ce dorințele ne sunt satisfăcute, nu mai contează promisiunile și greșelile noastre.
© CCC
De ce nu pot oamenii să aibă ceea ce își doresc? Toate lucrurile erau acolo pentru a mulțumi pe toată lumea; totuși, toată lumea are ceea ce nu dorește.
(Un bun soldat. Povestea unei pasiuni)
© CCC
Nu e sarac cine are putin, ci cine doreste mult.
Dorinta stie sa gaseasca si mijloacele care o duc la indeplinire.
Fiecare epoca acorda gloria pentru alte motive.
Omul procedeaza dupa porunca necesitatii, actiunile lui sunt determinate de imprejurarile in care se produc: influentele mai puternice triumfa asupra celorlalte.
Cautarea adevarului e un aspru ascetism.
Un suflet care nu cunoaste tot raul, lupta cu el si-l invinge, are calitati de erou; lupta si victoria dau sens moralei.
Lucrul dorit ne lipseste: tanjim dupa el mai mult decat dupa oricare altul. Ne cade in mana; vrem un altul. Si setea noastra este mereu aceeasi.
A intelege inseamna a putea.
Cu cat nevoile vietii sunt mai usor de satisfacut, cu atat omul le da mai putina importanta.
Cand dorim cu multa ardoare un lucru, nu mai gandim temeinic asupra a ceea ce credem si a ceea ce nu credem.
Dorinta de bunastare este singurul motor al actiunilor omenesti.
Cine are multe, e lipsit de multe, si nevoile mari nu se nasc din saracie mare, ci dimpotriva, din bogatie mare, caci cu cat ai mai mult, cu atat doresti mai mult.
Dorinţa de un fruct delicat este mai plăcută decât fructul însuşi.
Judecati oamenii in functie de conditiile si mediul care i-au determinat si nu “sub specie aeternitatis”.
(Spinoza, Etica: "sub specie aeternitatis", din punctul de vedere al eternitatii, prin prisma eternitatii)