Citate despre Batranete

Tineretea este ca un copac mic si fraged, cele mai slabe vanturi sunt furtuni pentru el.

Din nefericire, ne ramane un interval de timp prea mic intre timpul in care suntem prea tineri si acela in care suntem prea batrani.

Stralucita e acea tinerete la care ai ajuns prin maturitate.

Oare prin ce trista fatalitate omul nu se poate bucura in acelasi timp de toate facultatile naturii sale, de toate perfectiunile, de care nu e susceptibil decat la varste diferite?... in momentul in care spiritul omului a ajuns maturitatea, trupul lui incepe sa-si piarda puterea... inteligenta a crescut, dar sufletul si-a pierdut elasticitatea si impresionabilitatea; ... dar, pentru ce omul, la urma urmei, n-ar suferi si el soarta comuna tuturor fiintelor ? Cand culegem fructul cel minunat mai putem oare avea pretentia sa respiram in acelasi timp si parfumul florii? Tineretea a avut nevoie de acea delicatete a sensibilitatii, pentru a ajunge sa stapaneasca, la maturitate, siguranta spiritului. Se poate ca oamenii foarte mari sunt tocmai aceia care au pastrat, la varsta la care inteligenta este in plina putere, o parte din impetuozitatea impresiilor, proprie tineretii.

Marile minti discuta despre idei, inteligentele medii discuta despre evenimente, iar mintile mediocre discuta despre oameni.

Putini oameni stiu sa fie batrani.

Tineretea zambeste fara motiv. Este unul din farmecele ei de capetenie.

Când eram tânără, îmi dădeam salariul de internă pe o lună pentru o rochie frumoasă.

Oricine, in inflacararea tineretii sale, s-a crezut in stare de pasiuni uriase, de fapte marete, macar o zi, o clipa.

Suntem atat de inflacarati, atat de nesocotiti in tinerete. Ne aruncam in viata cu atata insufletire. Inteligenta, oricat de aleasa, nu va putea inlocui niciodata timpul.

Batranetea vine brusc, ca zapada intr-o dimineata; cand te trezesti, bagi de seama ca totul e alb.

La batranete obisnuintele noastre devin, ca si vinele, mai rigide. Numai principiile devin mai elastice. Dar aceasta elasticitate e tot un fel de scleroza.

Batranetea omului incepe acolo unde se termina insufletirea lui.

Asa se manifesta vesnicul proces de maturizare al omului, prin aceasta dorinta de a-si implini visurile din tinerete.

Sunt momente in care sufletul, in special cel al tinerilor, e intr-o asemenea stare, incat le e de ajuns o imprejurare cat de neinsemnata pentru a faptui ceva care sa aiba aparenta de fapta marinimoasa si de sacrificiu, asemenea florii, abia deschisa, ce se leagana pe o tulpina gingasa si e gata sa-si daruiasca mireasma primei adieri de vant.

Ne ramane un singur lucru intotdeauna bun: tineretea.

Femeia este ca o punguta de ceai: nu stii niciodata cat de tare este pana ce nu o vezi cum fierbe.

Este sigur ca numai sentimentele vagi si tumultuoase ale tineretii sunt proprii sublimului.

Omul imbatraneste numai cand imbatranesc toate pasiunile lui.

Esti tanar inca atata timp cat admiri si in masura in care admiri.