Sînt mai bogat decît confraţii mei scriitori, care-s numai literaţi, – ceea ce e o bogăţie imensă – dar n-au, ca mine, acelaşi acces la grădinile paradiziace ale artei, acces care-ţi creşte fiinţa cu fiecare nouă experienţă artistică, cu fiecare nouă descoperire ce faci, în domeniul ştiinţei inefabile de a spune ceea ce nu se poate cuprinde în nicio formulă, ceea ce necesită, cu fiecare nou efort de a spune, crearea limbajului adecvat. Sînt un om sortit de destin să-mi aflu fericirea prin facultatea de a-mi revărsa în suflet toţi artiştii lumii. Şi tuturor artiştilor acestei ţări le pot mulţumi că sînt aşa cum sînt, dacă a fi aşa cum eşti te poate mulţumi!
(Interviu realizat de Mariana Filimon, în revista „Ateneu”, martie 1978).
E mai bine sa esuezi in conditii onorabile decat sa reusesti prin frauda.
Cu cât ești mai bogat, cu atât ești mai sărac; și cu cât ești mai sărac, cu atât devii mai bogat.
(Orașul natal)
© CCC
Niciodata nu vor fi respectate legile intr-un stat unde nu exista frica de pedeapsa.
Toate bogățiile omenești pot crește sau pot dispărea într-o singură zi.
(Aiax)
Vrei să fii bogat? Învaţă nu numai arta de a câştiga bani, ci şi pe aceea de a-i păstra.
(Știința unchiaşului Richard)
Multe minuni sunt pe lume, dar nu este niciuna mai mare decât omul.
(Antigona)
Omul sa traiasca facandu-si prezentul cat mai placut, caci ziua de maine se apropie necunoscuta.
Nu există bucurie mai mare decât cea neașteptată.
(Antigona)
În lume-s multe mari minuni! Minuni mai mari ca omul nu-s.
(Antigona)
Cea dintai conditie a fericirii este intelepciunea.
El se crede talentat și inteligent: este bogat!
(Caracterele)
© CCC
Cand un prieten iti va spune un adevar ce te-o supara, iti va mai fi drag cum ti-a mai fost?
Într-o tăcere prea îndelungată există ceva amenințător.
(Antigona)
Putem vedea cât de puțin îi pasă lui Dumnezeu de bogăție după oamenii cărora le-o dăruiește.
(Gânduri pe diverse subiecte)
© CCC
Lumea e plină de minuni, dar nimic nu e mai minunat ca omul.
(Antigona)
Ce înseamnă abundența? Un cuvânt și nimic mai mult; înțeleptul se mulțumeşte doar cu strictul necesar.
(Fenicienele, 410-404)
Nu este lipsit de intelepciune, nici marginit, acela care se ridica dupa ce a cazut in greseala, in loc sa persiste in ea.
Lesne binele-i uitarii dat, cand cel ce ni l-a facut s-a dus dintre cei vii.