Exista un pesimism care se naste dintr-o saracie si altul dintr-un prisos de viata. Cel dintai exprima slabiciunea noastra, al doilea, o nemarginita sete de viata. In cazul dintai, suntem incapabili sa gustam lumea si viata, in al doilea, lumea cu toate comorile ei nu e in stare sa ne indestuleze patimile si nesfarsitul dor de a trai, si zicem: ,,lumea e un rau”.
Literatura aforistica e sarea gandirii.
Dar dacă de aici vine tot răul! De la cuvinte! Cu toţii avem în noi o lume de cîte şi mai cîte; fiecare cu lumea sa de cîte şi mai cîte! Dar cum putem să ne înţelegem, dacă în vorbele spuse eu pun sensul şi valoarea lucrurilor aşa cum sînt ele pentru mine, iar cel care mă ascultă le dă inevitabil sensul şi valoarea pe care o au la el, în lumea lui lăuntrică. Credem că ne înţelegem; nu ne vom înţelege niciodată!
(Șase personaje în căutarea unui autor)
Eu cred ca adevarurile mari sunt asa de aproape si de imediate, incat numai de aceea nu le gasim, fiindca le cautam. Ar trebui numai sa ne deschidem ochii si sa privim; dar aceasta e foarte greu.
Prostul cel mai prost e prostul alterat de filozofie.
Ranile omului zvacnesc ca inima. Sa fie oare si inima o rana?
Inscriptie pe o fantana: ceea ce-i adanc nu straluceste.
Există trei lucruri pe lume care nu-mi sunt clare și un al patrulea pe care nu-l înțeleg: traiectoria unui vultur pe cer, a unui șarpe pe o stâncă, a unei corăbii pe mare și calea unui bărbat către inima unei femei.
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.