Cat de felurite sunt infatisarile prin care moartea il ameninta pe bietul muritor: marea, sabia, accidentele…
Quam varia leti genera mortalem trahunt: pontus et ferrum et doli.
(Seneca Philosophus, Hippolytus)
Somnul este o imagine a mortii.
Somnus est imago mortis.
(Cicero, Tusculanae Disputationes)
A malis mors abducit, non a bonis.
De rele ne îndepărtează moartea, nu de bine.
(Cicero)
Moartea livida loveste cu acelasi picior in colibele saracilor si in palatele regilor.
Pallida mors aequo pulsat pede pauperum tabernas,
Regumque turres.
(Horatius, Odae)
Cel care li-e drag zeilor moare tanar.
Quem di diligunt.
Adolescens moritur.
Moartea ii face pe toti egali.
Aequat omnes cinis.
(Seneca Philosophus, Epistulae)
A plecat la stramosi. (A decedat.)
Abiit ad maiores.
Aceeasi moarte ne asteapta pe toti.
...sed omnes una manei nox.
Dupa moarte.
Post mortem.
Nu mai ajuta la nimic sa-i tii mortului cuvantari la mormant.
Nihil iuvat ad sepulcrum mortuo narrare logos.
(Plautus, Bacchides)
Nimeni nu stie in ce moment va veni moartea.
Incertum est quo tempore mors ventura sit.
Dupa moarte nu mai exista nimic.
Post mortem nihil est.
A trait.
Vixit.*
*Formula prin care romanii anuntau decesul cuiva.
Moartea inseamna sfarsitul necazurilor.
Finis miseriae mors est.
Toti dorim sa fim laudati dupa moarte.
Omnes mortales sese laudarier optant.
(Ennius, Annales)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.