Cat de felurite sunt infatisarile prin care moartea il ameninta pe bietul muritor: marea, sabia, accidentele…
Quam varia leti genera mortalem trahunt: pontus et ferrum et doli.
(Seneca Philosophus, Hippolytus)
A trait.
Vixit.*
*Formula prin care romanii anuntau decesul cuiva.
Toti dorim sa fim laudati dupa moarte.
Omnes mortales sese laudarier optant.
(Ennius, Annales)
Suntem haraziti mortii atat noi, cat si toate ale noastre.
Debemur morti nos nostraque.
(Horatius, Ars Poetica)
Dupa moarte nu mai exista nimic.
Post mortem nihil est.
Moartea este sfarsitul firesc al vietii si nu o pedeapsa.
Mors naturae finis est, non poena.
(Cicero, Pro Milone)
A plecat la stramosi. (A decedat.)
Abiit ad maiores.
A malis mors abducit, non a bonis.
De rele ne îndepărtează moartea, nu de bine.
(Cicero)
Aceeasi moarte ne asteapta pe toti.
...sed omnes una manei nox.
Nimeni nu poate scapa de moarte.
Mortem effugere nemo potest.
(Cicero, Philippicae)
Moartea livida loveste cu acelasi picior in colibele saracilor si in palatele regilor.
Pallida mors aequo pulsat pede pauperum tabernas,
Regumque turres.
(Horatius, Odae)
Cel care li-e drag zeilor moare tanar.
Quem di diligunt.
Adolescens moritur.
Somnul este o imagine a mortii.
Somnus est imago mortis.
(Cicero, Tusculanae Disputationes)
Leacul impotriva mortii nu se gaseste in gradini.
Contra vim mortis non est medicamen in hortis.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.