Cat de felurite sunt infatisarile prin care moartea il ameninta pe bietul muritor: marea, sabia, accidentele…
Quam varia leti genera mortalem trahunt: pontus et ferrum et doli.
(Seneca Philosophus, Hippolytus)
A malis mors abducit, non a bonis.
De rele ne îndepărtează moartea, nu de bine.
(Cicero)
Toti dorim sa fim laudati dupa moarte.
Omnes mortales sese laudarier optant.
(Ennius, Annales)
Cel care li-e drag zeilor moare tanar.
Quem di diligunt.
Adolescens moritur.
Nimeni nu poate scapa de moarte.
Mortem effugere nemo potest.
(Cicero, Philippicae)
Moartea inseamna sfarsitul necazurilor.
Finis miseriae mors est.
Suntem haraziti mortii atat noi, cat si toate ale noastre.
Debemur morti nos nostraque.
(Horatius, Ars Poetica)
A plecat la stramosi. (A decedat.)
Abiit ad maiores.
Nimeni nu stie in ce moment va veni moartea.
Incertum est quo tempore mors ventura sit.
Somnul este ruda cu moartea.
Consanguineus Leti Sopor.
(Vergilius, Aeneis)
Despre morti, nimic altceva decat de bine (numai de bine).
De mortuis nil nisi bene.
Moartea livida loveste cu acelasi picior in colibele saracilor si in palatele regilor.
Pallida mors aequo pulsat pede pauperum tabernas,
Regumque turres.
(Horatius, Odae)
Moartea ii face pe toti egali.
Aequat omnes cinis.
(Seneca Philosophus, Epistulae)
Somnul este o imagine a mortii.
Somnus est imago mortis.
(Cicero, Tusculanae Disputationes)
Dupa moarte nu mai exista nimic.
Post mortem nihil est.
Aceeasi moarte ne asteapta pe toti.
...sed omnes una manei nox.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.