Cat de felurite sunt infatisarile prin care moartea il ameninta pe bietul muritor: marea, sabia, accidentele…
Quam varia leti genera mortalem trahunt: pontus et ferrum et doli.
(Seneca Philosophus, Hippolytus)
Despre morti, nimic altceva decat de bine (numai de bine).
De mortuis nil nisi bene.
Somnul este o imagine a mortii.
Somnus est imago mortis.
(Cicero, Tusculanae Disputationes)
A malis mors abducit, non a bonis.
De rele ne îndepărtează moartea, nu de bine.
(Cicero)
Dupa moarte.
Post mortem.
Moartea inseamna sfarsitul necazurilor.
Finis miseriae mors est.
Suntem haraziti mortii atat noi, cat si toate ale noastre.
Debemur morti nos nostraque.
(Horatius, Ars Poetica)
Cel care li-e drag zeilor moare tanar.
Quem di diligunt.
Adolescens moritur.
A trait.
Vixit.*
*Formula prin care romanii anuntau decesul cuiva.
Nimeni nu poate scapa de moarte.
Mortem effugere nemo potest.
(Cicero, Philippicae)
Toti dorim sa fim laudati dupa moarte.
Omnes mortales sese laudarier optant.
(Ennius, Annales)
Moartea livida loveste cu acelasi picior in colibele saracilor si in palatele regilor.
Pallida mors aequo pulsat pede pauperum tabernas,
Regumque turres.
(Horatius, Odae)
A plecat la stramosi. (A decedat.)
Abiit ad maiores.
Aceeasi moarte ne asteapta pe toti.
...sed omnes una manei nox.
Moartea este sfarsitul firesc al vietii si nu o pedeapsa.
Mors naturae finis est, non poena.
(Cicero, Pro Milone)
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.