Cat de felurite sunt infatisarile prin care moartea il ameninta pe bietul muritor: marea, sabia, accidentele…
Quam varia leti genera mortalem trahunt: pontus et ferrum et doli.
(Seneca Philosophus, Hippolytus)
Dupa moarte nu mai exista nimic.
Post mortem nihil est.
Cel care li-e drag zeilor moare tanar.
Quem di diligunt.
Adolescens moritur.
Moartea ii face pe toti egali.
Aequat omnes cinis.
(Seneca Philosophus, Epistulae)
Despre morti, nimic altceva decat de bine (numai de bine).
De mortuis nil nisi bene.
Moartea inseamna sfarsitul necazurilor.
Finis miseriae mors est.
Nimeni nu poate scapa de moarte.
Mortem effugere nemo potest.
(Cicero, Philippicae)
Nimeni nu stie in ce moment va veni moartea.
Incertum est quo tempore mors ventura sit.
Moartea este sfarsitul firesc al vietii si nu o pedeapsa.
Mors naturae finis est, non poena.
(Cicero, Pro Milone)
Somnul este o imagine a mortii.
Somnus est imago mortis.
(Cicero, Tusculanae Disputationes)
Somnul este ruda cu moartea.
Consanguineus Leti Sopor.
(Vergilius, Aeneis)
Toti dorim sa fim laudati dupa moarte.
Omnes mortales sese laudarier optant.
(Ennius, Annales)
Dupa moarte.
Post mortem.
A plecat la stramosi. (A decedat.)
Abiit ad maiores.
A trait.
Vixit.*
*Formula prin care romanii anuntau decesul cuiva.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.