Citate de Frédéric Joliot-Curie

Omul de stiinta nu vizeaza un rezultat imediat. El nu se asteapta ca ideile sale avansate sa fie preluate cu usurinta. Munca lui seamana cu aceea a agricultorului - pentru viitor. Datoria lui este de a pune bazele pentru cei ce vor veni, și sa arate calea. El traieste, trudeste si spera. Nikola Tesla, “Puterea undelor radio va revolutiona lumea”, in Mecanica si inventiile moderne (iulie 1934) © CCC

Oamenii de știință atomiști deveniseră oameni importanți. Aceasta a fost prima lor descoperire când s-au întors din laboratoarele lor în fața lumii întregi. Înainte de război trebuia să fim complet ignoranți în privința lumii și lipsiți de experiență în modurile ei de acțiune. Dar acum suntem considerați autoritățile supreme în toate subiectele posibile, de la ciorapi de nailon până la ce e mai bun pentru organizarea internațională. (Mai strălucitor decât o mie de sori: o istorie personală a oamenilor de știință atomiști) © CCC

Matematica, ştiinţa eternului şi imuabilului, reprezinta ştiinţa irealului.

Religia se insinuează între fisurile zidului tehnologiei, precum iedera. Oricare ar fi stadiul științei, întrebarea privitoare la nașterea universului se va pune întotdeauna.

Avantajul emotiilor e ca ne induce in eroare, iar avantajul stiintei este ca nu e emotionala.

În știință, trebuie să cauți idei. Dacă nu există idei, nu există știință. O cunoaștere a faptelor este valoroasă doar în măsura în care faptele ascund idei: faptele fără idei sunt doar spălarea creierului și a memoriei. © CCC

Intr-o democratie, oamenii de stiinta trebuie sa influenteze factorii de decizie punand accentul pe gravitatea anumitor probleme. (Interviuri cu Colette Mesnage) © CCC

Omul înţelept trebuie cumva să ascundă secretele pe care le află, pentru ca alţii să nu se folosească de asta cu răutate, dar trebuie să le dea la iveală, şi biblioteca asta îmi pare mai degrabă un loc în care tainele rămîn ascunse. (Numele trandafirului)

Ştiinţa actualizează dezbaterile, le reîmprospătează. Nu le ucide. Fiecare îşi face propria alegere. (Cea mai frumoasă poveste din lume) © CCC

În știință, se încearcă să se spună oamenilor, în așa fel încât să fie înțeles de toată lumea, ceva ce nimeni nu a știut până atunci. Dar în cazul poeziei este exact opusul! (Mai strălucitor decât o mie de sori: o istorie personală a oamenilor de știință atomiști) © CCC

Binele suprem este stiinta sau cunoasterea adevarata a naturii.

Stiinta cere omului intreaga lui viata. Si daca ati avea doua vieti si inca nu ar fi de ajuns. Stiinta cere omului o mare incordare si o pasiune nelimitata.

Știința și religia nu guvernează același domeniu. Prima învață, a doua predică. Îndoiala este forța motrice a uneia, iar cealaltă are credința drept fundament. (Cea mai frumoasă poveste din lume) © CCC

Stiinta nu trebuie sa mai fie exclusivista, ci sa faca parte integranta din cultura. © CCC

Știința încearcă să înțeleagă lumea; religiile (și filozofiile) și-au asumat, în general, sarcina de a da sens vieții umane. Religia și știința se pot ilumina reciproc, cu condiția ca ambele să rămână în propriile lor sfere. © CCC

Pe baza numerelor care constituie atât materialul investigațiilor sale, cât și instrumentul său de lucru, știința, sub diferite denumiri, descifrează universul în spațiu și timp. Ea se ridică foarte sus în infinitul mare și coboară foarte jos în infinitul mic. Între aceste două extreme, care corespund reciproc, ea explorează ceea ce numim lumea reală – adică a noastră. Aproape tot ce știm despre univers și despre noi înșine – aproape totul, dar nu totul – provine din numere și știință. Datorită numerelor, știința contribuie la construirea unui viitor care încă nu există și se întoarce la un trecut dispărut pe care îl reconstituie până când îl recreează. (Călăuza rătăciților, Știința) © CCC

In știință, trebuie să fim interesați de lucruri, nu de persoane. © CCC

Inceputul tuturor științelor este uimirea că lucrurile sunt ceea ce sunt. (Metafizica) "...caci oamenii când au început sa filosofeze au fost mânati de mirare, mai întâi fata de problemele mai la îndemâna, apoi progresând încetul cu încetul, fata de problemele mai mari". Aristotel Cu alte cuvinte, filosofia este în primul rând o interogare pentru ca nimic nu progreseaza de la sine. Filosoful este uimit in sensul ca se indoieste de tot. Trebuie amintit faptul ca in timpul lui Aristotel filosofia se confunda cu stiinta.

Omul nu inventeaza forta, ci o calauzeste doar, iar stiinta consta in imitarea naturii

Stiinta noastra este suma gandurilor si experientelor a nenumarate minti.