Citate de Frédéric Joliot-Curie

Am fost adesea intrebata, in special de femei, cum am putut impaca viața de familie cu o cariera stiintifica. Ei bine, nu a fost ușor. © CCC

Oamenii de știință atomiști deveniseră oameni importanți. Aceasta a fost prima lor descoperire când s-au întors din laboratoarele lor în fața lumii întregi. Înainte de război trebuia să fim complet ignoranți în privința lumii și lipsiți de experiență în modurile ei de acțiune. Dar acum suntem considerați autoritățile supreme în toate subiectele posibile, de la ciorapi de nailon până la ce e mai bun pentru organizarea internațională. (Mai strălucitor decât o mie de sori: o istorie personală a oamenilor de știință atomiști) © CCC

Stiinta cere omului intreaga lui viata. Si daca ati avea doua vieti si inca nu ar fi de ajuns. Stiinta cere omului o mare incordare si o pasiune nelimitata.

Știința este ceea ce tatăl il învață pe fiul său. Tehnologia este ceea ce fiul il învață pe tatăl său. © CCC

Științele umaniste de astăzi depășesc domeniul cunoașterii: sunt deja practici, sunt deja instituții.

Stiinta nu e decat arta de a fauri iluzii adevarate.

Studiaza intai stiinta si continua apoi cu practica nascuta din aceasta stiinta.

Pe baza numerelor care constituie atât materialul investigațiilor sale, cât și instrumentul său de lucru, știința, sub diferite denumiri, descifrează universul în spațiu și timp. Ea se ridică foarte sus în infinitul mare și coboară foarte jos în infinitul mic. Între aceste două extreme, care corespund reciproc, ea explorează ceea ce numim lumea reală – adică a noastră. Aproape tot ce știm despre univers și despre noi înșine – aproape totul, dar nu totul – provine din numere și știință. Datorită numerelor, știința contribuie la construirea unui viitor care încă nu există și se întoarce la un trecut dispărut pe care îl reconstituie până când îl recreează. (Călăuza rătăciților, Știința) © CCC

Stiinta? La urma urmei, ce este ea, daca nu o lunga si sistematica curiozitate? (Tara Fagaduintei) © CCC

Toate stiintele exacte sunt dominate de ideea aproximarii.

Toate curentele sociale generoase pornesc de la stiinta, literatura, arta, invatatura.

Cel mai trist aspect al vietii actuale este ca stiinta acumuleaza cunostinte mai repede decat acumuleaza societatea intelepciune.

O sa fiu convins pana in clipa de pe urma ca stiinta e lucrul cel mai de seama, cel mai minunat si cel mai necesar din viata omului, ca intotdeauna a fost si va fi expresia cea mai sublima a iubirii si ca numai prin iubire omul va birui si natura, si se va birui si pe sine insusi.

Nu putem sa nu recunoastem ca natura omeneasca contine multe imperfectiuni, daca n-ar fi decat violenta si rautatea. Progresul final va veni cu cunoasterea ampla a adevarului, care se va efectua concomitent cu progresele ratiunii. Ignoranta e baza tuturor nenorocirilor.

Știința nu trebuie să se predea în fața Universului și atunci când Pascal încearcă să deducă existența lui Dumnezeu din presupusa infinitate a Naturii, putem considera că se uită în direcția greșită. © CCC

Stiinta provine dintr-o metoda analogica ce consta in a transporta in natura relatiile care domina munca umana.

Descoperitorii in domeniul tehnic au o soarta cu mult mai buna decat cei din domeniul moral. Omenirea e mai recunoscatoare acelora care ii perfectioneaza confortul de­cat fata de cei care ii atrag atentia asupra legilor care domina lumea sufletului. Pe cei dintii ii individualizeaza, le retine numele cu onoruri mari. Cei din urma sunt inglobati intr-o serie oarecare, fac parte dintr-un grup intreg, inecati in anonimat pur.

Stiinta permite scrierea istoriei lumii ca o mare naratiune. © CCC

Nu, ştiinţa nu este o iluzie, dar ar fi o iluzie să credem că am putea găsi altundeva ceea ce ea nu poate să ne dea. (Viitorul unei iluzii)

Inceputul tuturor științelor este uimirea că lucrurile sunt ceea ce sunt. (Metafizica) "...caci oamenii când au început sa filosofeze au fost mânati de mirare, mai întâi fata de problemele mai la îndemâna, apoi progresând încetul cu încetul, fata de problemele mai mari". Aristotel Cu alte cuvinte, filosofia este în primul rând o interogare pentru ca nimic nu progreseaza de la sine. Filosoful este uimit in sensul ca se indoieste de tot. Trebuie amintit faptul ca in timpul lui Aristotel filosofia se confunda cu stiinta.