Citate despre Apreciere

Nu scuipa în apa din fântână, De nevoie, s-ar putea s-o bei dacă-i la-ndemână. (Leul și șoarecele) © CCC

- Luna, ce astepti? - Astept sa salut soarele si sa dispar in fata lui.

Dacă iubesc tot ce este delicat și sofisticat în oraș, am și o mare nevoie de viața la țară, de natură, de spațiu, de aer... (Studio Magazine 1992) © CCC

Nimeni nu poate vedea deasupra sa. Cu toate acestea, vreau sa spun: fiecare vede la celalalt numai atat cat este el insusi; caci el poate cuprinde si intelege numai in masura propriei sale inteligente. Daca acesta este de calitatea cea mai umila, atunci toate darurile spirituale, chiar si cele mai mari nu-si vor produce efectul asupra lui si el nu va observa la posesorul lor nimic, decat numai ceea ce-i mai josnic in individualitatea sa, deci numai slabiciunile si defectele sale de temperament si de caracter.

Un obiect indiferent pana la un moment dat, poate capata deodata o valoare inestimabila in ochii nostri prin simplul fapt ca a trecut, in mod irevocabil, din puterea noastra in posesia altcuiva.

- Îmi plac tinerii, noul, ceea ce aduce luminile dimineții și bucuriile zorilor. - De aceea îți place atât de mult Mariana. - Pentru asta și pentru că este Mariana. (Mariana) © CCC

Indeparteaza aprecierea oamenilor; ea e vesnic sovaitoare si se imparte in doua parti contrare.

Îi plăceau costumele Saint-Laurent, cravatele Cerruti și mașinile mari. Conducea repede, cu semnalizări din faruri, fără să vorbească, parcă în întregime stăpînit de senzația de a fi liber, bine îmbrăcat, în poziție dominantă pe o autostradă franceză, el, care venea dintr-o țară din Est. Aprecia că i se găsea o asemănare cu Alain Delon. (Pasiune simplă)

Tata mi se părea un uriaș din toate punctele de vedere. (La apa Vavilonului)

Pentru noi, oamenii, valoarea unui lucru creste in raport direct cu dificultatea de a-l dobandi.

E o proasta socoteala sa consideri un lucru de mare pret atunci cand il pierzi, iar cand il ai, sa-l consideri drept nimic.

Orice om cauta ca semenul sau sa-l aprecieze in aceeasi masura in care se apreciaza el insusi.

Pe masura ce imbatranesc, acord mai putina atentie fata de ce spun oamenii. Ma uit doar la ce fac.  

Nimeni dintre aceia pe care bogatia si onorurile îi asaza pe o treapta mai inalta, nu e mare. Atunci de ce pare mare? Pentru ca il masori impreuna cu piedestalul sau. Aceasta-i eroarea de care suferim, aceasta ne insala, ca nu apreciem pe nimeni dupa ceea ce este, ci îi adaugam cele ce-l impodobesc.

Cand vei voi sa apreciezi pe cineva la justa lui valoare si sa stii ce fel este, priveste-l gol: sa lepede averea, sa lepede onorurile si celelalte minciuni ale soartei, sa dezbrace pana si corpul; priveste-i sufletul, ce fel e si cat e de mare; daca-i mare prin altceva sau prin el insusi.

Sărută-mă și vei vedea cât de importantă sunt. © CCC

Gusturile variaza dupa oameni, dupa toane.

Oamenii te apreciaza in functie de utilitate, fara sa tina seama de valoarea ta. (Crinul din vale) © CCC

Niciodata nu se va starui indeajuns asupra principiului ca numai sentimentul poate judeca sentimentul; si ca a supune pateticul la judecata mintii, ar fi ca si cum am vrea sa facem din ureche arbitrul culorii si din ochi judecatorul armoniei.