Cum se face ca eu, admiratorul naturii, nu pot trai mai mult timp singur, in mijlocul naturii? Sa fie oare obisnuinta orasului? Nu numai ea. In natura ma simt redus la zero. Devin o particica oarecare a infinitului. Simt ca natura ma inconjoara cu ostilitate. Ma desfiinteaza. Convietuirea cu natura imi este imposibila. Incep sa mi-o apropii numai cand, de pe o baza umana, o privesc ca spectator, eu fiind in afara naturii. Atunci, ca spectator, ii inteleg frumusetea, misterele adancimilor ei. Dar cand sunt si eu acolo, in adanc, nu inteleg nimic, pentru ca nu mai exist. Simt doar nefiinta mea.
Un obiect indiferent pana la un moment dat, poate capata deodata o valoare inestimabila in ochii nostri prin simplul fapt ca a trecut, in mod irevocabil, din puterea noastra in posesia altcuiva.
De carte trebuie sa te apropii ca de o iubita. Nu trebuie s-o citesti decat atunci cand ti-e dor de ea. Cititul in momente nepotrivite este infructuos. De aceea, daca prin natura sa cititorul este instabil, trebuie sa citeasca mai multe carti deodata. Pe fiecare la timpul sau. Sa fie poligam. Nimic nu te reconforteaza mai mult, dupa o munca intelectuala intensa, decat o alta munca intelectuala intensa.
Nu recunosc o mai nobila insusire decat a recunoaste dusmanului meritele sale.
Pe masura ce imbatranesc, acord mai putina atentie fata de ce spun oamenii. Ma uit doar la ce fac.
Nimeni dintre aceia pe care bogatia si onorurile îi asaza pe o treapta mai inalta, nu e mare. Atunci de ce pare mare? Pentru ca il masori impreuna cu piedestalul sau. Aceasta-i eroarea de care suferim, aceasta ne insala, ca nu apreciem pe nimeni dupa ceea ce este, ci îi adaugam cele ce-l impodobesc.
La orice lucru, cantareste bine si inceputul si urmarile lui.
Orice om cauta ca semenul sau sa-l aprecieze in aceeasi masura in care se apreciaza el insusi.
Lumea judeca produsele spiritului la fel ca lucrarile mecanice: cand cineva cumpara un inel, el spune:,,Acesta-i prea mic, celalalt, prea mare", pana ce gaseste unul pentru degetul sau; dar nici un inel nu ramane nevandut, pentru ca cel care nu e potrivit pentru mine, îi vine foarte bine altuia.
Indeparteaza aprecierea oamenilor; ea e vesnic sovaitoare si se imparte in doua parti contrare.
Iubim cu mai multa putere pe cel caruia ii dam, decat pe cel de la care primim.
Dorința de a plăcea se naște la femei înaintea nevoii de a iubi.
© CCC
Nu scuipa în apa din fântână,
De nevoie, s-ar putea s-o bei dacă-i la-ndemână.
(Leul și șoarecele)
© CCC
- Îmi plac tinerii, noul, ceea ce aduce luminile dimineții și bucuriile zorilor.
- De aceea îți place atât de mult Mariana.
- Pentru asta și pentru că este Mariana.
(Mariana)
© CCC
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.