Îmi iau adio din privire,
Căci gura nu-l poate rosti,
Prin locurile de iubire
Mă-ntorc să le găsesc pustii.
Ce tristă e făgăduința
Chiar credincioasei amintiri!
Ți-i rece mâna, iar ființa
Încremenită-n reci simțiri.
Barem o cladă sărutare
Atâta m-ar fi fermecat,
Precum ne bucură o floare
Culeasă-n Martele-nnorat.
Dar, vai, vreo orhidee rară
Să ți-o culeg eu nu mai știu;
Când pentru tine-i primăvară,
La mine-i toamnă, și-i târziu.
(Despărțire)
Traducere de N. Porsenna
Nu avem nevoie de ajutorul prietenilor, cat mai ales de increderea in ajutorul lor.
E foarte usor sa induri dificultatile prin care trec dusmanii. Mai greu de suportat sunt succesele prietenilor.
Iubirea adevarului se arata in tendinta de a descoperi si pretui binele oriunde se afla.
Nu avem atat nevoie de ajutorul prietenilor, cat mai ales de increderea in ajutorul lor.
Dacă nu-ti intelegi prietenul in orice imprejurare, nu-l vei intelege niciodata.
Caci varsta nu ne da-n copilarii,
ci ne gaseste numai tot copii.
Viata e atat de frumoasa, ca e indiferent cui o datoram.
Scump mi-e prietenul, dar si dusmanul imi poate fi de folos; prietenul imi arata ce pot, dusmanul ma invata ce trebuie sa fac.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.