Citate despre Batranete

Oamenii mari au fost fericire pentru omenire, dar au fost, de fapt, cei mai mari nefericiti.

Unii sunt fericiti fiindca nu cred in rau, altii pentru ca n-au crezut niciodata in fericire; si cu toate acestea, nici unii, nici altii n-au pierdut mai mult decat aceia care au cantarit toate relele si au numarat toate nefericirile.

Tinerilor! Am sa va spun un adevar care s-ar putea sa nu va placa, deoarece va asteptati la ceva nou. Acest adevar e ca omul nu imbatraneste. E vorba de inima, bineinteles; asta se stia, cel putin in dragoste. Ei bine, si in ce priveste spiritul, e acelasi lucru. El ramane vesnic tanar. Nu intelegi viata mai bine la patruzeci de ani decat la douazeci, dar acum o stii si o marturisesti! Asta inseamna tinerete.

Un om cu cat se intoarce mai mult inapoi, cu cat se avanta mai mult inainte, cu atat e mai mare… Prezentul e o consecinta necesara a trecutului si viitorul o consecinta necesara a prezentului; prezentul e un punct indivizibil si curgator pe care omul nu poate sta, asa cum nu poate sta pe varful unui ac.

Putini oameni stiu sa fie batrani.

Oamenii isi fac unul altuia mai mult rau prin cuvinte decat prin fapte.

Omul este cu atat mai adanc cu cat are mai mult conflicte sufletesti.

Omul poate cunoaste numai profunzimea si tristetea nefericirii pe care o traieste el.

Prietenul nu trebuie pretuit dupa dreptate, ci dupa inima.

Cei mai multi oameni nu stiu ce vor, iar altii, in mare numar, nu stiu ce pot.

Parul alb e lucru mare, pentru cine vrea sa stie, si a sti sa-l porti e, poate, cea mai grea filozofie.

Adevarata mare fericire este succesul operei proprii.

Cel mai mare creator al nefericirii omului este omul insusi.

Cel mai inalt semn de prietenie este sa te socotesti egal cu cel inferior tie... numai coborandu-ne noi, ridicam pe altii.

Este in natura lucrurilor ca, dupa ce ai trecut de prima tinerete, mai devreme sau mai tarziu - asta depinde de caracterul fiecaruia - sa vina ziua cand resemnarea iti apare ca o ispita si te indeamna sa-ti iei ramas bun de la cele imposibile si sa te multumesti cu cele posibile.

Toti oamenii vor sa traiasca cat lumea, nimeni insa nu vrea sa fie batran.

Este sigur ca in orice intelegere omeneasca omul crede ca da mai mult decat primeste.

Nu deplang nimic pe lume decat ca in tinerete n-am stiut ca sunt tanar.

Omul mai rau isi amaraste viata cu nenorocirile de care se teme ca vor veni, decat cu acelea care au si sosit si de care sufera.

Nu intelegem felul de a fi al nimanui, altfel decat prin felul nostru de a fi.