Citate de Iovan Ducici

Nefericirea poate da nesperatul prilej de a cunoaste viata.

Cel mai mare creator al nefericirii omului este omul insusi.

Batranetea omului incepe acolo unde se termina insufletirea lui.

Pe om il supara mai mult ceea ce ati spus rau despre el decat orice rau i-ati fi facut. Mai usor se impaca oamenii certati dupa lupta sau fapte neplacute decat dupa cuvinte ofensatoare.

Fericirea sau nefericirea oamenilor este in mare parte opera lor.

Daca vorbesti indelung despre nefericirea din viata, in cele din urma vei ajunge sa nu mai percepi viata decat numai prin nefericirile ei.

Omul poate cunoaste numai profunzimea si tristetea nefericirii pe care o traieste el.

Mangaierea nefericitilor este sa aiba tovarasi in suferinta.

Adesea, cand suntem nefericiti, simtim cu mai intensa durere nenorocirea altora; in loc sa se disperseze si sa se destrame, dimpotriva, sentimentul creste si devine mai puternic, mai adanc, mai intens.

Oamenii buni nu cunosc prevederea, pentru ca, si din instinct chiar, omul nobil niciodata nu crede pana la sfarsit ca raul exista intr-adevar. Prevederea este un fel de rautate fata de altul, intr-atat cat este necesara ca masura fata de sine. Marea bagare de seama vine din neincrederea in altul, iar neincrederea este despartirea oamenilor.

Oamenii pot sa iubeasca fara egoism, dar nu pot in acelasi fel sa si urasca. Fiecare ura este frica sau invidie. Ura este frica cea mare, pentru ca omul nu uraste decat pe acela de care se teme... In sentimentul urii exista umilinta pentru noi insine, dar in dispret exista mandrie si convingerea ca suntem mai buni si superiori aceluia pe care il dispretuim. Ura nu provine niciodata din deosebire de convingeri, nici din deosebire de principii morale. Adevaratul om superior nu uraste nici chiar pe omul de care se teme.

Eroismul nu este numai o reactie fizica in fata mortii, ci si una spirituala in fata vietii. Exista eroisme zilnice, din punct de vedere moral, care sunt mai de admirat si mai frumoase decat curajul fizic pe campul de lupta.

Secretul de a fi nefericit consta in a avea ragazul necesar pentru a-ti bate capul sa vezi daca esti fericit sau nu. Leacul consta in ocupatie, caci ocupatia inseamna preocupare; iar omul preocupat nu este nici fericit, nici nefericit, ci pur si simplu viu si activ, ceea ce este mai placut decat orice fericire pana ce te-ai saturat de ea.

Suntem intotdeauna nedrepti atunci cand gandim si vorbim despre altii, pentru ca pe unii ii infrumusetam cu simpatiile noastre, iar pe altii ii facem mai urati cu antipatia noastra si ambele sunt la fel de instinctive si oarbe.

Omul nefericit își caută mângâiere în amalgamul format din necazul lui și necazul altuia. (Gluma)

In viata trebuie sa stii sa induri micile nefericiri. Fara ele, viata n-are nici un haz.

Cine comenteaza si analizeaza prietenul, acela nu-l iubeste.

Nu e uşor să arăţi cuiva că a devenit nefericit din cauză că a fost neatent la ce se întâmpla într-un suflet străin. Dar va fi cu siguranţă nefericit acela care nu urmăreşte ce se întâmplă în propriul său suflet.

Toate nedreptatile si suferintele de pe lume vin din faptul ca experienta nu poate fi transmisa — cel mult poate fi comunicata. Intre suferintele ce-ti sunt rezervate si ceea ce poti suporta se intinde intreaga cale a experientei, pe care omul nu o poate strabate decat de unul singur.

Adevarata mare fericire este succesul operei proprii.