Citate despre Iarna

Nu trebuie sa te grabesti. Nu trebuie sa stralucesti. Nu trebuie sa fii altcineva in afara de tine insuti. © CCC

Fiecare isi tinea trecutul inchis in el, ca o carte stiuta pe dinafara, carte careia prietenii nu-i citeau decat titlul.

Aud vibrand vocea ta in toate zgomotele lumii. J'entends ta voix dans tous les bruits du monde.

Ianuarie e luna viselor. (Un simț al anotimpurilor) © CCC

Material propriu romanului nu exista; totul e bun pentru roman, orice simtire, orice idee; este folosita orice insusire a gandului sau a sufletului; orice perceptie e binevenita. Si daca ne-am putea inchipui ca arta romanului ar prinde viata si ar veni printre noi, ne-ar pofti fara indoiala sa o frangem si sa o bruftuluim, dar si sa o cinstim si sa o iubim, pentru ca in felul asta tineretea ei ar fi reimprospatata si suveranitatea ei asigurata.

Iarna desenează ceea ce pictează vara. © CCC

O femeie se cunoaste dupa pantofii pe care ii poarta.

A scrie este adevarata placere; a fi citit este doar o placere superficiala. (Jurnalul unei scriitoare) © CCC

Unul dintre semnele tineretii care trece este nasterea unui simt al tovarasiei fata de celelalte fiinte umane cand ne aflam locul printre acestea.

Se spune că iarna este anotimpul bun pentru cei bogați; dar pentru cei săraci nu este la fel. De altfel, nu există anotimp bun pentru ei. (Jacquou Rebelul) © CCC

Literatura este presarata de ruinele facute de oamenii care s-au ocupat prea mult de opiniile altora. (O camera proprie) © CCC

Nimic nu ar trebui sa primeasca un nume, ca nu cumva tocmai acest nume sa-l transforme. (Valurile) © CCC

Ceea ce conteaza este sa te eliberezi tu insuti, sa-ti descoperi propriile dimensiuni, sa refuzi barierele. © CCC

In toate aceste secole, femeile au servit drept oglinzi, inzestrate cu puterea magica si delicioasa de a reflecta figura umana, dublandu-i dimensiunile sale naturale. (O camera proprie) © CCC

Pe mesteacăn, iată,

Sub fereastra mea

Cade argintată,

Mantie de nea.

 

De pe ramuri grele

Cu omăt pufos,

Tivuri cu dantele

Ciucuri albi au scos.

 

Blând pe promoroacă

Tihna stele-a nins,

Şi-n mesteacăn joacă

Aurul aprins.

 

Zările coboară,

Împrejur cuminţi

Şi pe ramuri iară,

Risipesc arginţi.

(Mesteacănul)

Iarna nu este un anotimp, ci o ocupație. © CCC

Odata ce te conformezi, odata ce faci ce fac si ceilalti oameni pentru ca o fac, o letargie iti impresoara talentele si puterea sufletului tau.

In mijlocul iernii, am invatat ca exista in mine o vara indestructibila.

Calmul era adânc, liniștea unei păduri, într-o zi de iarnă fără vânt. Straturi groase de zăpadă au îndoit ramurile dând copacilor un aspect festiv încântător. Din când în când mai cădea câte o creangă și auzeam clar, în timp ce cădea, zgomotul mic, uscat, cu care lovea celelalte crengi în trecere. La umbră, zăpada a căpătat nuanțe roz și albăstrui. O dulce încântare m-a stăpânit în fața acestei tăceri înghețate și solemne... Mi s-a părut că simt timpul trecând încet și fără zgomot în fața mea... (Olesia, cap. III)

Romanul este singura forma de arta care incearca sa ne faca sa credem ca ofera un raport complet si veridic al vietii unei persoane reale. © CCC