Citate despre Absurd

Cea mai valoroasa calitate umana este bunatatea. Asta nu se poate simula. Nici desteptaciunea nu se poate simula. Dar, dupa o viata de om, am ajuns la concluzia ca nimic nu valoreaza cat bunatatea.

Dacă vrei, cât de cât, să fii drept cu altul, pune-te-n locul lui.

Absurdul umple lumea.

Ce definitorie poate fi prima întâlnire cu un om, prima impresie pe care ţi-o face. Sufletul cuprins de harul iubirii, aureolează o fiinţă, devenind generos cu celelalte fiinţe, risipind şi spre ele firimituri de bunătate, respingând trivialitatea, grosolănia.

Uite-aşa ţi se face dor de moarte. Ca să nu mai vezi, să nu mai auzi.

Ideea stoica de a-ti satisface o nevoie prin suprimarea dorintei echivaleaza cu a-ti taia picioarele cand ai nevoie de pantofi.

Adevarul este cea mai buna minciuna.

Nudum stramen et vacuum triturare. A treiera paie fara spice.

De ce să-l pui pe-un om într-o situaţie neplăcută, de pe urma căreia nu numai că nu tragi nici un folos, dar rişti şi ca omul cu pricina să se simtă stânjenit în prezenţa ta şi să te evite cât poate?

Mă uit la filme. Îmi plac, în special, filmele despre trecut. Prefer filmele englezeşti şi, mai ales, ecranizări după cărţi. Sunt foarte bine făcute şi mă transpun într-o altă epocă, deoarece de-a noastră sunt sătulă.

Fericirea si absurdul sunt doi copii ai aceluiasi pamant. Ei sunt nedespartiti. Ar fi gresit sa spunem ca fericirea se naste neaparat din descoperirea absurdului. Se intampla la fel de bine ca sentimentul absurdului sa se nasca din fericire... (Mitul lui Sisif) © CCC "Le bonheur et l'absurde sont deux fils de la même terre. Ils sont inséparables. L'erreur serait de dire que le bonheur naît forcément de la découverte absurde. Il arrive aussi bien que le sentiment de l'absurde naisse du bonheur."

Iertarea nu schimbă şi nu şterge faptele. (Arta conversației)

A deghiza sub cuvinte bine alese teoriile cele mai absurde, este adesea suficient pentru a le face sa fie acceptate. Déguiser sous des mots bien choisis les théories les plus absurdes, suffit souvent à les faire accepter. (Aphorismes du temps présent)

Iertarea nu schimbă şi nu şterge faptele. Cred că oamenii fac o confuzie: iau acceptarea drept iertare.

Am dat un om al datoriei pe-o colecţionară de plăceri...

Bucură-te că vezi soarele, că mergi pe picioarele tale, că ești sănătos, că toți ai tăi sunt în stare de funcționare și lasă gândurile negre! Uită-te la o floare, la un copac, la firul de iarbă, la păsările cerului și zi: Doamne, iartă-mă că nu știu să mă bucur de toate binefacerile Tale!

Toată viaţa noastră nu facem altceva decât să interpretăm cuvinte. Noi pe ale altora, alţii pe-ale noastre. Şi cum să nu te gândeşti la ele, cum să-ţi fie indiferente, când urmele lor sunt de neşters?

Absenţa fizică a cuiva important în viaţa noastră ne face să-l abstractizăm în două feluri: să-l estompăm pînă la nimicire - cazul obişnuit - sau să-l păstrăm, amplificîndu-l unidimensional.

Lucrurile absurde sunt singurele agreabile, singurele frumoase, singurele care dau har vietii si ne impiedica sa murim de plictiseala.

Nocturnas Athenas afferre. A aduce bufnite la Atena.