Al meu, al tau: “Cainele acesta este al meu”, zic copiii; “acesta este locul meu sub soare”, zic cei mari. Eu vad in aceste spuse inceputul si imaginea uzurparii intregului pamant.
Frumusetea si tineretea sunt doua avantaje datorate intamplarii, dar de care suntem mandri ca si cum noi le-am fi cucerit.
Ca sa judeci un om, trebuie sa patrunzi cat de cat in taina gandurilor lui, a nenorocirilor, a emotiilor lui.
Talentul e o polita pe care natura o da omului de geniu si care de multe ori are scadenta foarte lunga...
Omul are groaza de singuratate. Si dintre toate singuratatile, singuratatea morala e aceea care-l inspaimanta mai mult.
Caracterul iubirii adevarate are multe asemanari cu copilaria: necugetarea, imprudenta, risipa, rasul si plansul sunt aidoma.
Banalitatea este calitatea oamenilor slabi.
“Iubeste pe aproapele tau ca pe tine insuti." Ciudat: in aceasta porunca a moralei altruiste, egoismul este propus ca exemplu de urmat, ca model, ca masura.
Foarte putine fiinte isi dau de gol dintru inceput cusururile. In general, fiecare se straduieste sa se prezinte cu o infatisare atragatoare.
E cu putinta unei fapturi in vesnica lupta cu sine insasi, sau certata cu viata, sa lase pe altii in pace si sa nu le invidieze fericirea?
Pastreaza-ti iluziile! Daca poti…
Unii oameni se folosesc bucuros de nefericirea altora.
Dragostea abstracta pentru umanitate ascunde aproape intotdeauna o iubire egoista fata de tine insuti.
In negarea egoismului, negatie compatibila cu viata insasi, trebuie sa caute atat estetica cat si morala, ceea ce nu va pieri.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.