Citate despre Egoism

Cea mai subtila viclenie e sa te comporti simplu si firesc.

Un om este nefericit pentru ca nu stie ca este fericit, acesta este singurul motiv.

Omul care nu se iubeste decat pe sine, nu uraste nimic mai mult decat faptul de a fi singur cu sine insusi. El nu cauta nimic decat pentru sine si nu fuge de nimic ca de sine pentru ca atunci cand se priveste, el nu se gaseste asa cum ar dori si pentru ca afla in sine o ingramadire de mizerii inevitabile si un vid de bunuri reale si trainice pe care este incapabil de a-l umple.

O fiinta care se obisnuieste cu toate este, cred, cea mai buna definitie a omului.

Toate religiile si toate conceptiile etice din lume se reduc la un singur principiu: ,,Sa iubesti virtutea si sa te feresti de viciu”.

Exista amintiri atat de dureroase incat iti pricinuiesc o suferinta fizica.

Cand omul e fericit devine foarte bun si ingaduitor.

Omul gaseste intotdeauna motive inalte pentru actiunile sale egoiste. Antropofagul, care-si mananca parintii din lipsa de carne, e convins ca face un act moral, ca indeplineste o datorie religioasa. Aceasta dovedeste idealismul omului, adica neputinta lui de a-si recunoaste mobile egoiste si josnice.

Individul care nu se intereseaza de semenii sai este acela care intalneste cele mai mari greutati in viata si care este cel mai periculos pentru societate. Printre aceste fiinte se gaseste cel mai mare numar de ratati.

In viata trebuie sa stii sa induri micile nefericiri. Fara ele, viata n-are nici un haz.

O greșeală originală e mai bună decât un adevăr banal. © CCC

Dupa insucces, planurile cele mai bine intocmite par absurde.

Trebuie să iubeşti viaţa mai mult decât sensul vieţii.

Se cumpara idei de-a gata. Se vand pretutindeni, chiar pe gratis; dar ce-i gratis costa mai scump…

In toate, cu cat alegi calea cea mai simpla, cu atat e mai bine.

Ce gresit am judeca daca am crede ca exista cineva care nu vrea sa stea mai presus de restul lumii si caruia sa nu-i placa binele sau…precum si durata fericirii si a vietii sale mai mult decat ale restului lumii.

Un idealist, atunci cand se izbeste de realitate, e totdeauna mai inclinat decat oricine sa creada ca orice ticalosie e posibila.

E foarte greu sa apleci urechea la toate glasurile si sa raspunzi tuturor cerintelor si, in afara de asta, s-o scoti la capat cu amaraciunile propriei existente.

In negarea egoismului, negatie compatibila cu viata insasi, trebuie sa caute atat estetica cat si morala, ceea ce nu va pieri.

In teorie, iti poti iubi aproapele chiar de departe: de aproape este ca si imposibil.