Citate despre Desavarsire

Inima care iubeste mult, sufera mult.

O fiinta care se obisnuieste cu toate este, cred, cea mai buna definitie a omului.

A ne simti slabiciunea, a lua cunostinta de determinarile de tot felul care ne limiteaza viata, apoi a dori sa ne marim puterea asupra noastra insine si asupra lucrurilor, a ne largi sfera de actiune, a recuceri o independenta relativa in fata necesitatilor de tot felul care ne invaluie, acesta este mersul spiritului uman, in fata universului.

Fa cat de bine poti pana cand vei sti mai bine. Apoi, cand stii mai bine, fa si mai bine. © CCC

La baza actiunilor omenesti sunt cauze mult mai complexe si mai variate decat asa cum indeobste incercam a le explica mai tarziu, si rareori ele se contureaza cu destula precizie.

…rara, scurta bucurie de a simti ca te desavarsesti putin in fiecare an.

Intaia grava preocupare este sa cauti perfectiunea, pe care n-ai s-o ajungi, desigur, niciodata, dar pe care trebuie sa o urmaresti neintrerupt cat iti dureaza firul, cu tenacitatea paianjenului nemiscat in mijlocul panopliei lui de matase.

Viata e mereu lupta intre contrarii si nimeni nu este desavarsit, fiind insa pasibil de progres.

Ceea ce iubim în alții nu numai că facem să se manifeste în alții, dar dezvoltăm acele lucruri mai mult sau mai puțin în noi înșine. © CCC

Se cumpara idei de-a gata. Se vand pretutindeni, chiar pe gratis; dar ce-i gratis costa mai scump…

Multa nefericire a intrat in lume din cauza dezordinii si a lucrurilor ramase nespuse.

Nu vreau și nu pot să cred că răul este o stare normală a oamenilor.

Cea mai subtila viclenie e sa te comporti simplu si firesc.

Detaliile formeaza perfectiunea, insa perfectiunea nu este un detaliu.

Exista oameni despre care e greu sa spui ceva ce i-ar putea prezenta sub infatisarea lor cea mai tipica, cea mai caracteristica; acestia sunt asa-numitii oameni "obisnuiti", "banali", care intr-adevar formeaza majoritatea, sunt verigi - necesare in lantul intamplarilor vietii.

Nu te minti singur. Cel care se minte pe sine, si-si pleaca urechea la propriile sale minciuni, ajunge sa nu mai deosebeasca adevarul nici in el, nici in jurul lui, sa nu mai aiba respect nici pentru sine, nici pentru restul lumii.

A nu te mira de nimic este, fără doar şi poate, un semn de prostie, şi nu de înţelepciune.

Cei ce tind spre desavarsire, rareori se intampla sa nu-i intreaca pe ceilalti.

Victoria omului nou asupra celui vechi trebuie sa devina definitiva. Inainte si tot mai sus sa ne duca avantul nostru catre mai bine, catre o infratire definitiva a fiilor aceluiasi pamant…Pas cu pas, omul — omul in intelesul cel mai bun al cuvantului — si-a castigat dreptul de a exista, strabatand prin milenii o cale cotita, totusi o cale de ameliorare a speciei. Incet si penibil, spiritul s-a desfacut de cele materiale, ca o calauza catre ultima etapa de alinare a dusmaniilor si urii, de asezare pentru totdeauna a pacii si a prieteniei intre indivizi si popoare. Credinta aceasta ma tine inca in viata, ea va avea putere si impuls si dupa ce fiinta mea va trece. Viata se alimenteaza din moarte; putem trai in copiii nostri, daca-i vom patrunde de lumina, de soarele acestui ideal.

Cand omul e fericit devine foarte bun si ingaduitor.