Citate de Feodor M. Dostoievski

In toate, cu cat alegi calea cea mai simpla, cu atat e mai bine.

Imi e destul sa stiu ca pot.

Pe acela de care te temi nu-l dispretuiesti.

Se cumpara idei de-a gata. Se vand pretutindeni, chiar pe gratis; dar ce-i gratis costa mai scump…

Cine este înclinat să piardă uşor respectul faţă de ceilalţi, nu se respectă în primul rând pe sine. (sau Respectă dacă vrei să fii respectat.)

Un realism limitat, care nu te duce decat pana la varful nasului, e mai primejdios decat cea mai nesabuita si cea mai fantastica imaginatie, fiindca e orb.

In teorie, iti poti iubi aproapele chiar de departe: de aproape este ca si imposibil.

Perfidia este forma de rautate a delicatilor. (Deci...) © CCC

Oricat de sus ai fi, nu se cuvine Sa-i oropsesti pe cei mai jos ca tine, Caci mintea lor, in zorul disperarii, O sa gaseasca drumul razbunarii.

Respectul fata de ceilalti, un respect plin de modestie si politete, e prima conditie a adevaratei egalitati, mai mult, fara de care cred ca e cu neputinta sa te arati su­perior. Numai printr-o totala lipsa de infumurare poti ajunge la suprema omenie si te poti dovedi un om care se respecta pe sine insusi in orice situatie s-ar gasi si oricare i-ar fi locul harazit de soarta. Sa-ti cunosti locul pe lume si sa stii sa te respecti sunt insusiri foarte rare, cel putin tot atat de rare ca adevarata demnitate.

Intelegeti-ma! sacrificiul voluntar, facut in deplina constiinta si liber de orice constrangere, jertfa de sine spre binele tuturor, acesta este, dupa mine, semnul celei mai inalte dezvoltari a personalitatii.

Este posibil să-i iubeşti pe toţi oamenii? Bineînţeles că nu, ba chiar ar fi nenatural. În iubirea abstractă faţă de toată omenirea, te iubeşti aproape întotdeauna doar pe tine însuţi.

Inima care iubeste mult, sufera mult.

Dupa insucces, planurile cele mai bine intocmite par absurde.

Un idealist, atunci cand se izbeste de realitate, e totdeauna mai inclinat decat oricine sa creada ca orice ticalosie e posibila.

Exista oameni despre care e greu sa spui ceva ce i-ar putea prezenta sub infatisarea lor cea mai tipica, cea mai caracteristica; acestia sunt asa-numitii oameni "obisnuiti", "banali", care intr-adevar formeaza majoritatea, sunt verigi - necesare in lantul intamplarilor vietii.

Rasul e cel mai sigur examen al sufletului omenesc. Niciodata firea omului nu se dezvaluie mai deplin ca atunci cand rade. Uneori, e foarte greu sa dibuiesti caracterul cate unui om, dar e de ajuns sa-l surprinzi o singura data razand sincer si brusc, si atunci caracterul lui iti apare ca lumina zilei.

Daca vrei sa devii bun, da-ti seama intai ca esti rau.

Pedeapsa de a te pastra mereu in inima mea o voi ispasi cu drag mereu in amintirea zilei in care te-am cunoscut.

Sunt oameni rai care ar fi mai putin primejdiosi daca nu li s-ar intampla sa fie uneori si buni.