Citate despre Dispret

Nu te minti singur. Cel care se minte pe sine, si-si pleaca urechea la propriile sale minciuni, ajunge sa nu mai deosebeasca adevarul nici in el, nici in jurul lui, sa nu mai aiba respect nici pentru sine, nici pentru restul lumii.

Nu există în lume nimic mai greu decât sinceritatea şi nimic nu este mai uşor decât linguşirea.

Respectul fata de ceilalti, un respect plin de modestie si politete, e prima conditie a adevaratei egalitati, mai mult, fara de care cred ca e cu neputinta sa te arati su­perior. Numai printr-o totala lipsa de infumurare poti ajunge la suprema omenie si te poti dovedi un om care se respecta pe sine insusi in orice situatie s-ar gasi si oricare i-ar fi locul harazit de soarta. Sa-ti cunosti locul pe lume si sa stii sa te respecti sunt insusiri foarte rare, cel putin tot atat de rare ca adevarata demnitate.

A fi dispretuit de cei cu care traiesti e un lucru pe care putini au putut si vor putea sa-l indure. In faptul acesta este poate cea mai puternica frana pe care natura a pus-o nedreptatilor omenesti. Astfel, orice om cu judecata va sfarsi prin a recunoaste ca este, evident, in propriul sau interes sa fie om cumsecade.

Intelegeti-ma! sacrificiul voluntar, facut in deplina constiinta si liber de orice constrangere, jertfa de sine spre binele tuturor, acesta este, dupa mine, semnul celei mai inalte dezvoltari a personalitatii.

Cea mai subtila viclenie e sa te comporti simplu si firesc.

Dragostea ii face pe oameni sa se simta egali.

Pedeapsa de a te pastra mereu in inima mea o voi ispasi cu drag mereu in amintirea zilei in care te-am cunoscut.

Unul din dezavantajele aduse de exprimarea dispretului este faptul ca nu poti beneficia, in acelasi timp, de creditul necesar pentru a-ti exprima simpatia.

Orice nimic prea mult dispretuit amarnic se razbuna.

Numai cei care merita dispretul se tem de el.

Durerea adanca tace si se ascunde.

Dacă Dumnezeu nu există, totul este permis. (Frații Karamazov) © CCC

Oamenii sunt facuti in asa fel, incat pana si talharilor celor mai lipsiti de constiinta nu le place sa fie tintuiti la stalpul infamiei.

Cum poti judeca un om fara a-i analiza gandurile? Exista oare un criteriu mai serios decat felul lui de a gandi, de a privi viata?

Imi e destul sa stiu ca pot.

In toate, cu cat alegi calea cea mai simpla, cu atat e mai bine.

Sufletele curate ajung cu greu sa creada in rautate, nerecunostinta, iar apoi, cand isi dau, in sfarsit, seama de toata stricaciunea omeneasca, se ridica la o ingaduinta care e ultima treapta de dispret.

Cand ceri cuiva indulgenta, ii ceri dispret indulcit, ori, dupa imprejurari, agravat cu bunavointa.

Ca sa atingi perfectiunea, trebuie mai intai sa nu fi inteles multe lucruri, iar daca le intelegi prea in graba, risti sa nu le intelegi bine.