Citate de Feodor M. Dostoievski

Toate religiile si toate conceptiile etice din lume se reduc la un singur principiu: ,,Sa iubesti virtutea si sa te feresti de viciu”.

Respectul fata de ceilalti, un respect plin de modestie si politete, e prima conditie a adevaratei egalitati, mai mult, fara de care cred ca e cu neputinta sa te arati su­perior. Numai printr-o totala lipsa de infumurare poti ajunge la suprema omenie si te poti dovedi un om care se respecta pe sine insusi in orice situatie s-ar gasi si oricare i-ar fi locul harazit de soarta. Sa-ti cunosti locul pe lume si sa stii sa te respecti sunt insusiri foarte rare, cel putin tot atat de rare ca adevarata demnitate.

Cine are imaginatie fara cunostinte, are aripi, dar nu are picioare.

Adesea, cand suntem nefericiti, simtim cu mai intensa durere nenorocirea altora; in loc sa se disperseze si sa se destrame, dimpotriva, sentimentul creste si devine mai puternic, mai adanc, mai intens.

Imaginația unei doamne este foarte rapidă; sare de la admirație la iubire, de la dragoste la căsătorie, într-o clipă. (Mândrie și prejudecată) © CCC

Imaginatia...ea face frumusetea, justitia si fericirea, care sunt totul in lume…Cine imparte reputatie? Cine ofera respect si veneratie persoanelor, operelor, celor mari, daca nu imaginatia? Cat de neindestulatoare sunt toate bucuriile pamantului fara asentimentul ei.

Nu vreau și nu pot să cred că răul este o stare normală a oamenilor.

Imaginația! Ea face mai multe victime decât toate maladiile reunite! Ea declanșează maladii! E o formă de nebunie! (Straniul interludiu)

O fiinta care se obisnuieste cu toate este, cred, cea mai buna definitie a omului.

Cine este înclinat să piardă uşor respectul faţă de ceilalţi, nu se respectă în primul rând pe sine. (sau Respectă dacă vrei să fii respectat.)

Omenirea nu se poate sa nu gaseasca in sine puterea de a trai in numele virtutii, chiar fara sa creada in nemurirea sufletului. O va afla in dragostea pentru libertate, pentru egalitate, pentru fraternitate.

Nu te minti singur. Cel care se minte pe sine, si-si pleaca urechea la propriile sale minciuni, ajunge sa nu mai deosebeasca adevarul nici in el, nici in jurul lui, sa nu mai aiba respect nici pentru sine, nici pentru restul lumii.

Toate suferintele se amplifica in inchipuire.

Inima care iubeste mult, sufera mult.

Imaginatia omului este imens de saraca fata de realitate.

Nu vreau şi nu pot crede că răul este starea normală a oamenilor.

Rasul e cel mai sigur examen al sufletului omenesc. Niciodata firea omului nu se dezvaluie mai deplin ca atunci cand rade. Uneori, e foarte greu sa dibuiesti caracterul cate unui om, dar e de ajuns sa-l surprinzi o singura data razand sincer si brusc, si atunci caracterul lui iti apare ca lumina zilei.

Este posibil să-i iubeşti pe toţi oamenii? Bineînţeles că nu, ba chiar ar fi nenatural. În iubirea abstractă faţă de toată omenirea, te iubeşti aproape întotdeauna doar pe tine însuţi.

Pe acela de care te temi nu-l dispretuiesti.

Ceea ce vedem mai rar impresioneaza intotdeauna mai puternic imaginatia noastra.