Şi-a pierdut vara cântând,
Greierele, şi flămând,
A văzut, aşa, deodată,
Pornind viscolul să bată.
Nu se pomenea fărâmă
De gânganie sau râmă;
Şi nemaigăsind nimica,
Dete fuga-mpleticit
La vecina lui, furnica.
Muşuroiul sta clădit,
Plin cu tot ce-ai fi râvnit.
Magazia cu făină
Era sub o rădăcină;
Şi, la rând, în multe caturi,
Erau saci cu mei pe paturi.
Adunaţi într-o firidă,
Sâmburi roşii de stafidă.
În dulap şi-ntr-un sertar,
Mălai galben şi zahar.
Ouăle cu coaja mică
Erau ouă de furnică,
Căci cumetrele îşi fac
Prăjituri şi cozonac.
Într-un beci închis cu scoabe,
Boloboace: struguri boabe,
Va să zică, un belşug
Rânduit cu meşteşug.
- Mă rog, maică, dumitale,
Sunt în picioarele goale,
Am rupt opinci şi obiele
De calc de-a dreptul pe piele,
Straie ce mai am pe mine,
De gol ce-s, mi-e şi ruşine,
Am rămas de capul meu,
M-a uitat şi Dumnezeu...
Luat de vânt, târât de apă,
Plăpând ca foaia de ceapă,
Încă de la arătură
N-am mai pus nimic în gură.
Să mă ierţi, de nemâncare
S-a prins burta de spinare.
Uite ce ţi-aş fi cerut,
Niscai boabe de-mprumut...
Până pe la Mărţişor...
Vreau să rabd, dar nu să mor,
Şi mă jur, i-a spus, că-ţi voi
Da cu dobândă înapoi.
Poţi să-ntrebi dacă nu sunt
Om cinstit şi de cuvânt.
Ce păcat că gospodina
E zgârcită, bat-o vina!
În loc să ia din cămări
Şi să dea, pune-ntrebări.
Că aşa o fi bogatul,
Darnic mai vârtos cu sfatul.
- Cum de ceri cu împrumut?
Astă-vară ce-ai făcut?
Zise potrivindu-şi barba
Negri-i ochelari cu laba.
- Ce să fac? De mi-e iertat,
Astă vară am cântat.
Am cântat cri-cri, gri-gri,
Nopţi cu nopţi şi zi de zi.
- Ai cântat! îmi pare bine!
Acum joacă dacă-ţi vine!
Şi calica de mătuşă
Trânti ivărul la uşă.
(Greierele și furnica)
(Traducere, în versiune originală, după fabula omonimă a lui Jean de La Fontaine)
Nu conteaza ce face natura din om, ci ceea ce el insusi face din sine.
Sa asculti si sa meditezi, cu putin sa te multumesti;
sa nu-ti iei ochii niciodata de la tinta;
sa-ti pastrezi curata mana si mintea, lucrurile omenesti sa le experimentezi atat cat e nevoie, ca sa nu-ti mai faci griji;
sa nu fii niciodata sclav, pace sa nu faci cu cei josnici;
sfantul adevar sa nu-l tradezi niciodata, nicicand sa nu spui vorbe care sa aprobe viciul si sa batjocoreasca virtutea.
Niciodata si nimic nu este prea tarziu.
Lucrurile vietii sunt sfinte. Viata e zidita, pardosita si invelita cu frumuseti.
Caracterul şi destinul sunt două cuvinte care desemnează acelaşi lucru.
Schele si nimic altceva: principiile sunt schelele cu ajutorul carora se cladeste un caracter. Cand caracterul e format, schelele se pot darama. De altfel, ati remarcat, desigur, ca numai adolescentii fac caz de “principii”.
Moartea, oricum ai privi-o, e o tagada, o injurie a inteligentei, nobila mireasma a pamantului ganditor.
Exista unii oameni care spun ca nu-i intereseaza infatisarea, sexul, fizicul cuiva, ca singurul lucru care ii preocupa este caracterul intelectual… Exista unele afirmatii pe care nimeni nu le ia in serios, oricat de des ar fi repetate.
Caracterul se construieşte încet, dar poate fi distrus incredibil de repede.
© CCC
Geniul e un accident.
Ca sa fii respectat, incepe prin a te respecta tu insuti.
Dorința de a critica devine din ce în ce mai mică pe măsură ce caracterul se dezvoltă. Este semnul unui caracter bun să nu fii niciodată critic și să menționezi, doar rareori, greșelile altora. Un caracter puternic nu se opune răului, ci își folosește puterea pentru a construi binele. Se știe că atunci când lumina devine puternică, întunericul va dispărea de la sine.
© CCC
E o insusire rara si utila aceea de a sti sa prevezi in toate imprejurarile actiunile oamenilor dupa caracterul lor, decat sa le judeci caracterul dupa fapte.
Nu-ti pierde niciodata naivitatile si temerile delicate si nu-ti fie rusine de ele: e marea avutie sigura a unui artist.
Nu-mi pasa ce cred ceilalti despre ceea ce fac, dar imi pasa foarte mult de ceea ce cred eu despre ceea ce fac. Asta inseamna caracter.
Stilul… expresia fireasca a gandului dezlipit de lume.
Intaia grava preocupare este sa cauti perfectiunea, pe care n-ai s-o ajungi, desigur, niciodata, dar pe care trebuie sa o urmaresti neintrerupt cat iti dureaza firul, cu tenacitatea paianjenului nemiscat in mijlocul panopliei lui de matase.
Talentul se formeaza in singuratate, caracterul, in societate.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.