Citate despre Ipocrizie

Viata noastra oscileaza intre doua contradictii: datoria de a spune adevarul si necesitatea de a-l ascunde.

E destul sa vrei hotarat un lucru, pentru ca o evolutie sa se petreaca.

Nu e sincer cel ce plange ca sa fie consolat, cel ce plange fara martori, plange cu adevarat.

Nu există prefăcătorie care să poată ascunde multă vreme iubirea, acolo unde s-a încuibat, nici să o simuleze, acolo unde nu există.

Un om intreg nu-si poate face gesturile pe jumatate.

De la intentie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilitatii.

Ipocrizia este esența snobismului, dar tot snobismul este despre problema apartenenței. © CCC

Ziarul nu este numai o stire, telegrama, articol de fond, reportaj, numai politica si informatie... Ziarul e o stare sufleteasca.

Şi-a pierdut vara cântând, Greierele, şi flămând, A văzut, aşa, deodată, Pornind viscolul să bată. Nu se pomenea fărâmă De gânganie sau râmă; Şi nemaigăsind nimica, Dete fuga-mpleticit La vecina lui, furnica. Muşuroiul sta clădit, Plin cu tot ce-ai fi râvnit. Magazia cu făină Era sub o rădăcină; Şi, la rând, în multe caturi, Erau saci cu mei pe paturi. Adunaţi într-o firidă, Sâmburi roşii de stafidă.   În dulap şi-ntr-un sertar, Mălai galben şi zahar. Ouăle cu coaja mică Erau ouă de furnică, Căci cumetrele îşi fac Prăjituri şi cozonac. Într-un beci închis cu scoabe, Boloboace: struguri boabe, Va să zică, un belşug Rânduit cu meşteşug. - Mă rog, maică, dumitale, Sunt în picioarele goale, Am rupt opinci şi obiele De calc de-a dreptul pe piele, Straie ce mai am pe mine, De gol ce-s, mi-e şi ruşine, Am rămas de capul meu, M-a uitat şi Dumnezeu... Luat de vânt, târât de apă, Plăpând ca foaia de ceapă, Încă de la arătură N-am mai pus nimic în gură. Să mă ierţi, de nemâncare S-a prins burta de spinare. Uite ce ţi-aş fi cerut, Niscai boabe de-mprumut... Până pe la Mărţişor... Vreau să rabd, dar nu să mor, Şi mă jur, i-a spus, că-ţi voi Da cu dobândă înapoi. Poţi să-ntrebi dacă nu sunt Om cinstit şi de cuvânt. Ce păcat că gospodina E zgârcită, bat-o vina! În loc să ia din cămări Şi să dea, pune-ntrebări. Că aşa o fi bogatul, Darnic mai vârtos cu sfatul.   - Cum de ceri cu împrumut? Astă-vară ce-ai făcut? Zise potrivindu-şi barba Negri-i ochelari cu laba. - Ce să fac? De mi-e iertat, Astă vară am cântat. Am cântat cri-cri, gri-gri, Nopţi cu nopţi şi zi de zi. - Ai cântat! îmi pare bine! Acum joacă dacă-ţi vine! Şi calica de mătuşă Trânti ivărul la uşă. (Greierele și furnica) (Traducere, în versiune originală, după fabula omonimă a lui Jean de La Fontaine)

Traita, viata fuge, descrie zig-zaguri si curbe, de care insul nu e intotdeauna informat si riguros raspunzator.

Oamenii sunt toti din fire mult mai flamanzi de laude decat s-ar cuveni…; nenumarati sunt oamenii care inteleg clar ca sunt adesea lingusiti si totusi ii iubesc pe acei ce lingusesc, urand, in schimb, pe ceilalti ce le spun adevarul in fata.

Ipocritii cei mai agreabili sunt cei mai de temut. Mastile de catifea sunt intotdeauna negre. (Opere complete, ed. 1942) © CCC

Putini sunt aceia care vor sa spuna tot ceea ce cred.

Omul fățarnic are două fețe și nici un obraz.

Nu e intotdeauna bine sa spunem tot ce avem pe inima, dar sa cautam sa n-avem pe inima decat ceea ce am putea spune.

Stilul… expresia fireasca a gandului dezlipit de lume.

Din obscuritate, pamantul si oamenii lui ies incet si treptat.

Pana astazi intelectul omenesc n-a depasit unicele sale doua resurse: admiratia si repulsia - si, intre aceste doua extreme, spiritul trebuie sa se comporte cu o egala putere. Omul sentimental e un degenerat daca nu stie, iubind frumos, sa urasca admirabil...

Oamenii perfizi au parte de o fericire întunecată.

Omul se preface cel mai mult atunci cand vorbeste despre el insusi, ofera-i o masca si iti va spune adevarul.