Citate de Florin Constantiniu

Reprezentarea artistica a istoriei este mai stiintifica si mai severa decat istoriografia serioasa. Intr-adevar, poezia prinde samburele si esenta, iar relatarea exacta insira doar amanuntele.

In istorie puterile irezistibile lucreaza in ascuns, ca vulcanii de pe fundul marii...

Rasismul, lipsa de toleranță, ascunsă sub aroganță, războaiele și consecințele lor marchează istoria țărilor noastre. (Spre lauda lui Yasar Kemal) © CCC

Generaţie de demiurgi politici, paşoptiştii au beneficiat de doi factori favorizanţi: contextul internaţional şi extraordinara solidaritate națională. Asupra acestuia din urmă se cuvine stăruit, căci fără vigurosul curent de opinie publică, favorabil unirii, acţiunea lor ar fi rămas în aer. Când Kogălniceanu a spus că „Unirea naţiunea a facut-o”, el a exprimat concis o realitate fundamentală: elita şi masa au acţionat solidar şi unitar.

Ma tem de faptul ca istoria sistematizeaza, ca este o interpretare personala, care nu se recunoaste ca atare, sau, dimpotriva, ca scoate in evidenta cu agresivitate o teorie, ea insasi trecatoare, pe care o ia drept adevar.

Este imposibil să scriem istoria antică pentru că nu avem suficiente surse și este imposibil să scriem istoria modernă pentru că avem prea multe. (Clio, 1909) © CCC

În atâtea cazuri, păcatele de azi sunt păcatele de ieri, repetate, agravate, tocmai pentru că au fost ascunse, iar istoricii, de teamă că li se va reproșa lipsa de patriotism, au preferat să tacă. (O istorie sinceră a poporului român)

Când iubești, nu trebuie să vorbești. © CCC

Tragediile istoriei dezvăluie oamenii mari, dar mediocrii sunt cei care provoacă tragediile. (Regii blestemați / Când un rege pierde Franța) © CCC

Istoricii s-au deprins prea mult sa acorde o atentie exclusiva manifestarilor stralucite, zgomotoase si efemere ale activitatii omenesti, evenimentelor marete si oamenilor mari, in loc sa infatiseze miscarile mari si lente ale conditiilor economice si ale institutiilor sociale, care constituie partea cu adevarat interesanta si durabila a evolutiei umane, parte care, intr-o anumita masura, poate fi incadrata in legi, si pana la un anumit grad poate fi supusa unei analize precise. Intr-adevar, evenimentele si personalitatile importante sunt importante tocmai ca indici si simboluri ale diferitelor momente ale evolutiei mentionate.

Istoria nu-i altceva decat povestea felului in care oamenii au luat lucrurile in propriile lor maini si in care s-au varat pe ei si pe altii in bucluc din pricina asta.

Istoricii ajung să extragă mai multe volume dintr-un personaj despre care nu se știu prea multe lucruri. Este un mod de a contempla universul într-un balon de săpun. © CCC

Ceea ce relatează istoria nu este decât visul lung, visul greu și nedeslușit al umanității. (Lumea ca voință și reprezentare, 1819)

Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit.

Ceea ce istoria nu uita devine legenda. Ceea ce istoria uita devine istoriografie.

Istoria umanității este în esenţă istoria ideilor. (Compendiu de istorie) © CCC

Istoria nu este făcută din victorii sau înfrângeri de moment, ci din marile mișcări care conduc popoare întregi spre glorie sau distrugere. (Doamna Parkington) © CCC

Istoria se repeta la nesfarsit. © CCC

Ceea ce exista este istorie.

Istoria Galiei este istoria eforturilor pe care o mare comunitate, care nu a fost niciodată o rasă și care a reușit cu mare dificultate să devină o națiune, le-a făcut pentru a dobândi existența, pentru a dobândi personalitate. (De la Cezar la Carol cel Mare: de la origini până în anul 1000) © CCC