Urcati-va, urcati-va pe scara pe care toata lumea o numeste civilizatie, progres, cultura, urcati-va, va indemn din inima; dar unde o sa ajungeti? Asta, drept sa va spun, nu stiu. De dragul acestei scari merita totusi sa traiesti.
Frumoasă ești, pădurea mea,
Când umbra-i încă rară
Și printre crengi adie-abia
Un vânt de primăvară...
Când de sub frunze moarte ies
În umbră viorele,
Iar eu străbat huceagul des
Cu gândurile mele...
Când strălucesc sub rouă grea
Cărări de soare pline,
Frumoasă ești, pădurea mea.
Și singură ca mine...
(Cântec)
Un om constient de faptele sale, care isi da seama cand nu are dreptate, numai acela poate avea pareri de rau.
Viata adevarata a fiecarui individ e o taina, si poate de aceea oamenii civilizati se ingrijesc cu atata infrigurare de pastrarea secretelor personale.
Slavă Domnului, creierul meu este încă în locul potrivit! Dar se pare că sentimentele s-au stins. Nu vreau nimic, nu am nevoie de nimic, nu iubesc pe nimeni... în afară de tine, poate.
(Unchiul Vanea)
© CCC
Nu exista pe lume nimic mai inspaimantator, mai injositor si mai plictisitor decat banalitatea.
Viata nu trebuie aratata asa cum este, ci asa cum o vezi in vis.
Trebuie sa-ti organizezi viata in asa fel, incat munca sa fie neaparat necesara; fara munca nu poti duce o viata curata si fericita.
Putea sa filosofeze despre dragoste, dar nu era in stare sa iubeasca.
S-ar putea ca generatiile viitoare sa cunoasca fericirea, dar ele trebuie sa-si puna intrebarea: Pentru ce au trait si s-au chinuit inaintasii lor?