Nu regret, nu mă jelesc, nu strig,
Toate trec ca floarea spulberată.
Veştejit de-al toamnei mele frig
Nu voi mai fi tânăr niciodată.
N-ai să mai zvâcneşti ca pân-acum,
Inimă răcită prea devreme.
S-o pornesc din nou desculţ la drum
Stamba luncii n-o să mă mai cheme.
Dor de ducă! Tot mai rar, mai rar,
Pui pe buze flacăra pornirii.
O, pierdutul prospeţimei har
Cu vioiul clocot al simţirii!
În dorinţi încep zgârcit să fiu,
Te-am trăit sau te-am visat doar, viaţă?
Parcă pe un cal trandafiriu
Vesel galopai de dimineaţă.
Toţi suntem vremelnici pentru veci
Rar ning fagii frunzele deşarte…
Binecuvântat să fie deci
Că trăiesc şi că mă duc spre moarte.
(Nu regret, nu mă jelesc, nu strig)
(Traducere George Lesnea)
Viaţa este un trandafir la care fiecare petală este o iluzie si fiecare spin, o realitate.
Ce viață minunată am avut! Mi-aș fi dorit doar să-mi fi dat seama mai devreme.
© CCC
Nici o parte a vieții nu este atât de mică şi neînsemnată încât să nu ofere spaţiu pentru aspiraţii artistice.
© CCC
Dum vivimus, vivamus!
Cat timp traim, sa traim!
Dupa ce descoperim ca viata n-are nici un inteles, nu ne ramane altceva de facut decat... sa-i dam un inteles.
Scoateti din viata bunavointa si iubirea si veti scoate tot ce e mai placut.
Numai omul bun, omul rational, omul util celorlalti poate spune cu adevarat: am trait. Nu inseamna a trai, ci a vegeta, daca nu contribui la fericirea semenilor.
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.