Citate despre Copii

Copiii se cuvine sa fie ingaduitori cu oamenii mari. (Micul print)

Copilul este dimineata fermecatoare a omului.

E absurd să vrei să suferi? Cine nu vede că suferinţele sunt cantităţi negative care diminuează suma a ceea ce noi numim fericire? (Noi) © CCC

Asa cum iti tratezi părinţii, tot asa te vor trata copiii tai. © CCC

Copiii invata bunatatea de la natura, iar rautatea de la oameni.

Copiii sunt singura bogatie din aceasta lume. © CCC

Cred in copii aşa cum se credea in apostoli. (Arta de a fi bunic) © CCC

Un copil care nu se joacă, nu este un copil, dar omul care nu se joacă, a pierdut pentru totdeauna copilul care trăia în interiorul său şi de care îi va fi groaznic de dor. (Mărturisesc că am trăit)

Atunci cand nu fac nimic, copiii fac prostii.

Copiii nu au nici trecut, nici viitor și, ceea ce noua ni se întâmplă mai puțin, se bucură de prezent. © CCC

Copiii incep prin a-si adora parintii, dupa o vreme ii judeca si sfarsesc prin a-i ierta.

Niciodată nu trebuie să răsfeți prea mult un copil. (Elle - 25 oct. 2007) © CCC

Copiii sunt singurii filozofi îndrăzneţi. Iar filozofii îndrăzneţi sunt în mod necesar copii. Trebuie să fii ca un copil, să te întrebi mereu: "Şi apoi?" (Noi) © CCC

Copiii vostri vor trai inconjurati de masini; ei trebuie sa le inteleaga si sa fie familiarizati cu ele. Masinile ii trateaza foarte rau pe cei care nu le plac. © CCC (Scrisori unei necunoscute)

Sfanta virtute a copilariei, scanteia pura a bunatatii, cat de odihnitoare e lumina ta! Cat de intunecata ar fi lumea fara ochii copiilor.

Copiii sunt cei mai puţin înţeleşi oameni de pe pământ, şi asta pentru că lumea e condusă de adulţi care au uitat că au fost şi ei copii. (Prima mea carte în engleză) © CCC

Nu putem învinovăți copiii pentru că se ocupă mai degrabă cu Facebook-ul decât să se joace în noroi. Societatea noastră nu face o prioritate din conectarea cu natura. De fapt, prea des le spunem că este murdar și periculos. © CCC

Copiii nu duc la coeziunea in cuplu decat intr-un cuplu banal, in lumea banala. Si atunci ei, fiind tema comuna a unui cuplu, se desprind, isi fac propria viata si poate aparea, atat de adesea, o complicitate secundara a parintilor de a se lipi impreuna de copiii-adulti ca bunici.

Cand vezi sufletul curat si nevinovat al unui copil, iti vine parca sa zici, ca orice mama e o "nascatoare de Dumnezeu".

Sufletul copilului e cinstit, el nu poate fi cucerit de orice, dar se da intreg… copiii au in inima lor bogata putinta care lipseste celor mai multi dintre oamenii mari, de a intelege, de a admira, si intamplator, de a indeplini eroismul.