Citate de Friedrich Hebbel

Lumea asta, știi, lumea asta a adulților, eu nu fac parte din ea. © CCC

Lumea e mare, dar e puțin loc pentru fiecare. Proverb polonez © CCC

Nu există decât o singură necesitate: ca lumea să existe. Cum se împacă individul cu ea are puțină importanță. (Agnès Bernauer, 1852)

Cultivă-ți imaginația, iubește-o, dă-i nesfârșite forme noi, dar nu o lăsa să te înșele. Apreciază lumea, străbate-o, studiază-i căile, dar nu te lăsa stăpânit de ea... A deține bunuri și lucruri în idei este singurul bine pur pe care îl poți obține; a le poseda fizic sau legal este o povară și o capcană. (Persoane și locuri) © CCC

Lacul și munții au devenit peisajul meu, lumea mea reală. © CCC

Lumea e nebuna cand vine vorba de frumusete.

Reînvia treptat această lume de dragul unei femei, căreia nu îndrăznea încă să-i facă loc acolo, până ce nu avea să fie gata cu totul. Dar chipul ei, prezența ei, umbra amintirii ei cereau ca, în sfârșit, să o reînvie și pe ea – și înadins îi îndepărta chipul, fiindcă dorea să se apropie de el treptat, pas cu pas, exact ca atunci, cu nouă ani în urmă... (Mașenka)

Nu e necesar ca toate întrebările să aibă răspuns. Pentru cele mai importante, e deja foarte mult faptul că au fost puse. (Aforisme și reflecții) © CCC

Lumea-i visul sufletului nostru. Nu exista nici timp, nici spatiu - ele sunt numai in sufletul nostru.

Intreaga problemă cu lumea este că proştii şi fanaticii sunt întotdeauna atât de siguri de ei înşişi, in timp ce oamenii înţelepţi sunt atât de plini de îndoieli. (Paradoxul lui Bertrand Russell)

Imaginează-ţi ce plictisitoare ar fi viaţa dacă toţi am fi la fel. Ideea mea despre o lume perfectă este aceea în care apreciem diferenţele dintre noi: scund, înalt; democrat, republican; albi sau negri – o lume în care toţi suntem egali, dar cu siguranţă nu suntem la fel.

Lumea-i ca o pirogă care, rotindu-se şi rotindu-se, a uitat dacă vântul voia să râdă sau să plângă... (Spre a serba o copilărie)

Lumea e o scena nepasatoare si nesimtitoare pe care vietile pasesc tantos sau se furiseaza si se aduna prin ungherele-i intortocheate.

Cand ai douazeci de ani, crezi ca ai rezolvat enigma lumii; la treizeci de ani, incepi sa reflectezi asupra ei si, la patruzeci, descoperi ca ea e de nerezolvat.

Când am sosit eu pe lume, totul era pus la punct. În jurul meu se etalau comori. N-aveai decât să le culegi. Sunt liberă să trăiesc unde și cum vreau, să citesc, să gândesc ce vreau, să ascult pe cine vreau. (Cartea fericirii)

Lumea e mare, dar noi suntem şi mai mari, dacă ne credem în stare s-o cucerim!

Lumea in care patrundem, nascandu-ne, este cruda si crunta si totodata de o frumusete dumnezeiasca. Sa credem ca predomina lipsa de sens sau sensul este o chestiune de temperament. Daca lipsa de sens ar prevala in mod absolut, ar disparea tot mai mult, pe masura evolutiei, caracteristica vietii de a fi plina de sens. Dar nu acesta este - sau nu-mi pare mie ca este - cazul. Probabil ca, asa ca in toate problemele metafizice, ambele sunt adevarate: viata este sens si nonsens sau are sens si nonsens. Nutresc speranta anxioasa ca sensul va fi preponderent si va castiga batalia.

Lumea ar fi putut sa fie simpla, ca cerul si marea... Numai bucuria omului e otravita de gandul ca nu e vesnic.

Lumea este nouă pentru mine în fiecare dimineață când mă trezesc. © CCC

Cu cât reducem mai mult dimensiunea lumii noastre, cu atât mai mult îi vom fi stăpâni. © CCC