„De ce"-urile sunt simultan farmecul si poticneala mintii. Ele semnaleaza inocenta curiozitate a unei specii febrile, in perpetua expansiune intelectuala, dar si stupoarea paralizanta a interogatiei gratuite. „De ce" - intreaba si desteptii si prostii. „Prostii" produc ceea ce se numeste „de ce"-ul castrator, adica o intrebare careia nu i se poate raspunde si care blocheaza orice infaptuire eficienta: nu exista solutie, dar se suspenda si bruma de solutie anterioara intrebarii. E ca si cum ai spune: nu ma urc in lift pana nu inteleg cum functioneaza. S-ar putea sa urci toata viata pe scari.
Mulţi oameni ar putea vedea, dacă şi-ar da jos ochelarii.
(Aforisme și reflecții)
© CCC
Când ești pe drum spre fapte mari, nu trebuie să te împiedici de lucruri mărunte.
Mulți nu cred în nimic, dar se tem de orice.
© CCC
Nu există decât o singură necesitate: ca lumea să existe. Cum se împacă individul cu ea are puțină importanță.
(Agnès Bernauer, 1852)
Intrebarilor care nu ofera singure raspuns nu li se va da raspuns niciodata.
Trebuie să fi învăţat deja multe lucruri pentru a şti să întrebi ceea ce nu ştii.
(Julie sau Noua Eloiză)
© CCC
Există o singură necesitate: ca lumea să existe. Cum se adaptează individul la acest lucru nu contează prea mult.
(Agnes Bernauer)
© CCC
Nu e necesar ca toate întrebările să aibă răspuns. Pentru cele mai importante, e deja foarte mult faptul că au fost puse.
(Aforisme și reflecții)
© CCC
E un profesionist. Va izbuti să pareze uşor diversele atacuri, când eludând cu graţie întrebarea, când promiţând să revină la ea mai târziu. De câteva ori, va reuşi chiar să sugereze că întrebarea putea să aibă sens în alte epoci din evoluţia informaticii, dar că acum e fără obiect.
(Extinderea domeniului luptei)
Cea mai nobila intrebare in lume este aceasta: Ce bine pot face eu aici?
Copy Protected by Chetan's WP-CopyProtect.