Citate de Friedrich Hebbel

Vointa este esenta vietii sociale.

Totul in viata noastra depinde de noi insine; asa de mare e puterea vointei noastre, incat tot ceea ce vrem cu putere si seriozitate sa devenim - devenim. Daca cine­va are o idee perfect clara de ceea ce vrea sa faca, va si putea sa aleaga mijloacele potrivite pentru infaptuirea ei.

Vointa are cauzele ei; cand omul merge, inseamna ca il impinge ceva; un resort oarecare a miscat ,,automatul spiritual”, care a pus in miscare restul.

Exista in om ceva superior limbajului, aceasta este vointa.

In fata unui om care nu sovaie cand isi urmareste telul, soarta se preda.

Poti face intotdeauna mai mult decat ai crezut.

Nu exista imposibil pentru un om cu vointa.

Este mare diferenta intre dorinta si vointa: dorinta ca­re pluteste cu moliciune pe nori, vointa, care alearga pe picioare prin pietre: una care asteapta totul de la intamplare, alta care nu cere nimic decat de la ea insasi.

Cat de usor lovesti mereu un lucru, tot il infrangi si-l birui pan-la urma. Nu vezi cum picatura cea de apa, cazand pe piatra, gaureste piatra?

Vointa omului este capabila sa domine nu numai destinul unei singure persoane, ci si destinele multora. Acea facultate intelectuala care, fie ca te determina sa efectuezi un anumit lucru, fie ca-ti interzice sa-l efectuezi, acea facultate pe care o avem de a hotari, de a alege unul dintre doua drumuri de urmat, poate afecta nu numai propriile noastre vieti, ci si vietile multor altor oameni.

Locul omului in viata nu este determinat de ceea ce ştie, ci de ceea ce vrea si de ceea ce poate. La place de l'homme dans la vie est marquée non par ce qu'il sait, mais par ce qu'il veut et ce qu'il peut.

E destul sa vrei hotarat un lucru, pentru ca o evolutie sa se petreaca.

A voi, inseamna a putea.

Nimic nu e cu neputinta: sunt cai care duc la toate lucrurile. Daca am avea destula vointa, am avea intotdeauna si destule mijloace.

Vointele slabe se traduc prin discursuri; vointele puternice, prin actiune. Les volontés faibles se traduisent par des discours ; les volontés fortes par des actes. (Hier et demain)

Nu trebuie niciodata sa ti se para ceva cu neputinta.

Voința este oarbă, durerea, mioapă. © CCC

Vointa include in sine intregul suflet: a voi inseamna a uri, a iubi, a regreta, a te bucura, a trai, intr-un cuvant, vointa este taria morala a fiecarei fiinte, nazuinta de nimic incatusata de a fauri sau distruge un lucru, puterea creatoare care din nimic face minuni.

Am pretuit mai mult sfortarea de a se realiza, chinuit si dusman cu sine, tenace, strans in vointa de a se porunci si de a se totaliza intr-un rezultat fara pereche. Si cateodata cand e mistic urmarita si inversunat, sfortarea, catre devenire, cu caracterul ei etern, intrece momentana satisfactie de a fi ajuns.

Supremul merit al fiintei ganditoare e acela de a putea actiona la maximum asupra imprejurarilor, nepermitandu-le decat un minim de actiune asupra ei.