Citate de Fr. de La Rochefoucauld

Iertam cu usurinta prietenilor nostri cusururile care nu ne privesc.

Nicicând n-am fost în stare să-mi tăinuiesc iubirea... căci în această lume iubirea-adevărată nu se ascunde.

Dragostea este farmecul cantecului pasarilor si cel mai dulce parfum al trandafirului. (traducere CCC - Copyright ©2012)

Cearta dintre indragostiti face dragostea si mai puternica. Amantium irae amoris integratio est. (Terentius, Andria)

Sofronia-i fecioara; el - Olind... De-un crez cu ea, sfios cum ea-i frumoasă, Nimic cerându-i, mult nespus dorind, Puțin sperând că ea-i va fi crăiasă, Necutezând, nu-i spune-ncinsul jind. (Ierusalimul eliberat)

Iubirea este aripa pe care Dumnezeu a dat-o sufletului spre a se urca la El.

Sublima nebunie. Iubirea e singura nebunie care justifica viata.

Cand dragostea vorbeste, vocile tuturor zeilor par a fi adormite in armonia raiului.

Poti admira ce n-ai inteles cu totul, dar nu poti iubi decat ce ai inteles bine.

E o mare prostie să crezi că eşti iubit odată pentru totdeauna. © CCC

Dragostea fara eternitate se numeste angoasa, eternitatea fara dragoste se numeste infern. © CCC

Iubesc pământul de sub picioarele tale şi aerul de deasupra capului tău, şi orice obiect pe care îl atingi, şi fiecare vorbă pe care o rosteşti. Iubesc toate privirile tale, toate faptele şi toată făptura, aşa cum eşti. (La rascruce de vanturi)

Iubirea este pentru oameni si zei o mareata si minunata divinitate.

Iubirea adevarata te face totdeauna mai bun, oricare ar fi femeia care o inspira.

M-am gandit ca poate aceasta destramare dulce, aceasta incatusare placuta, pana la durere, aceste aripi care imi cresteau trebuie sa fie ceea ce oamenii mari inteleg prin cuvantul "iubire", si o clipa mi s-a parut ca viata e numai mangaiere, cantec, iubire...

Mi-e lira-n părăsire azvârlită De cănd spre tine sufletu-mi s-abate, Că n-am putut pe coarde numărate Să cânt iubirea mea nemărginită. Dar fruntea-mi, de privirea ta robită, Sub jugu-i se revoltă și se zbate: Ce vultur cu aripile tăiate Nu-și geme soarta lui înlănțuită? În ochii tăi mi-am îngropat avântul, - Deși, ca-n ei să nu-mi găsesc mormântul, Mă lupt cu mine și cu voia sorții!... …Și te iubesc cu-nfiorarea vagă Pe care-o dă presentimentul morții… Și te urăsc că-mi ești atât de dragă ! (De profundis)

Am renuntat la marginitul Eu, nemarginindu-ma-n tine.

Dacă avea să vadă chemarea aceea magică în ochii lui, nimic n-ar mai fi fost în stare s-o oprească. Iubirea-şi rîde de lacăte. Ea avea să facă marele sacrificiu. Toate strădaniile ei aveau să fie să ajungă să-i împărtăşească gîndurile lui. Mai scumpă decît orice pe lume avea să fie ea pentru el şi avea să-i aurească zilele cu multă, multă fericire. (Ulise)

…nu iubeşti cu-adevărat decat pe cine respecţi...

Iubirea isi gaseste in ea insasi tot scopul si toata multumirea.