Citate de Baldassarre Castiglione

Numai atunci avem de-a face cu o libertate adevarata si egala pentru toti, cand cei ce uneori comanda se si supun apoi…; libertatea nu inseamna a trai dupa bunul plac, ci a trai dupa legi drepte, iar faptul de a se supune nu este mai putin firesc, folositor si trebuincios decat faptul de a porunci...Tiranii se tem tocmai de acei carora ei le dau porunci; de aceea, cu cat sunt mai puternici si cu cat e mai mare numarul celor carora le poruncesc, cu atat mai mult se tem si cu atat mai mare e numarul dusmanilor lor.

Morala unui om, scara lui de valori, nu are sens decat prin cantitatea si varietatea experientelor care ii sunt date sa le acumuleze.

Istoria moravurilor, care se schimba din generatie in generatie, este mai interesanta decat istoria razboaielor si tratatelor…reinnoirea moravurilor prin reinnoirea generatiilor este unul din principalele mijloace de care se foloseste providenta pentru a duce omenirea spre desavarsire.

Morala moderna consta in a accepta criteriile vremii tale.

Temeiul oricarei morale e respectarea libertatii celuilalt.

Un tip cu adevarat moral este sub raport etic mai exigent fata de sine insusi decat fata de altii.

In arta sa nu faci nimic, niciodata, ca altii; in morala, fii ca toata lumea.

Legile morale se schimba dupa locuri si timpuri; unii gasesc in aceasta un motiv sa nu asculte de niciuna...

Daca stai sa judeci cu luare-aminte faptele noastre, gasesti intotdeauna in ele felurite neajunsuri, si aceasta pentru ca natura, felurita si ea, il lumineaza pe unul intr-o privinta si pe altul in alta; de aceea, se intampla ca, stiind un ins un lucru pe care celalalt nu-l stie si necunoscand ce anume are de gand celalalt, fiecare isi da seama cu usurinta de greseala semenului sau, dar nu de a sa, si tuturor ni se pare ca suntem foarte intelepti, si poate mai mult tocmai in acele lucruri in care ne vadim mai nebuni.

Toate religiile si toate conceptiile etice din lume se reduc la un singur principiu: ,,Sa iubesti virtutea si sa te feresti de viciu”.

Obisnuinta face adeseori ca aceleasi lucruri sa ne placa ori sa nu ne placa, din care pricina se intampla uneori ca datinile, obiceiurile si moravurile care erau pretuite pe vremuri sa devina vrednice de dispret si, dimpotriva, cele dispretuite sa devina pretuite…; obisnuinta este in stare mai mult decat judecata sa statorniceasca lucrurile noi in mijlocul nostru si sa le alunge pe cele vechi, a caror perfectiune il amageste adeseori pe cel ce-o cauta in ele.

Legea morala comanda prin caracterul ei formal, nu prin continutul ei.

Legile morale care se impun individului nu sunt altceva decat conditiile generale ale societatii.

Spre deosebire de animale, omul isi conserva speta pe cale fiziologica, dar si morala, aceste principii fiind in multe privinte chiar ostile.

Nu exista o teorie a moralei valabila in mod absolut, ci numai sisteme morale relative, care se deosebesc foarte mult, in functie de conditiile economice de viata ale diferitelor popoare si clase.

Umpleti-va inima si sufletul, oricat de larg ar fi el, cu cele mai inalte sentimente si idealuri, cu cea mai inalta morala a veacului nostru.

Societatea...este scopul si izvorul moralei...Sistemele de morala practicate de catre popoare sunt in functie de organizarea sociala a acestor popoare...In linii mari, fiecare societate are morala care ii trebuie...

Cei ce tind spre desavarsire, rareori se intampla sa nu-i intreaca pe ceilalti.

Nimic nu-i este mai firesc omului decat dorinta innascuta de a sti.

Morala nu cunoaste dogme. Legea morala nu e decat un intreg de conveniente sociale, si, prin natura sa, acest intreg e provizoriu, deoarece trebuie sa evolueze o data cu societatea, daca vrea sa-si pastreze valoarea practica.