Citate de Romain Rolland

Nu deplang nimic pe lume decat ca in tinerete n-am stiut ca sunt tanar.

Esti tanar inca atata timp cat admiri si in masura in care admiri.

Cand viata nu ti se impotriveste deloc, sufletul nu prea are motive sa se inaripeze.

Cand cineva ascunde faptul ca iubeste placerea, inseamna ca are deprinderi urate.

Urati-ma, dar nu ma suspectati!

Fericirea este parfumul sufletului, armonia inimii care canta. (Jean-Christophe) © CCC

Am un suflet de frate pentru toti cei nefericiti.

Omul tanar nu este, ci devine; numai despre omul batran se poate intrucatva zice ca este, fiindca a fost si s-a dovedit. In miscare, nu in repaus ni se infatiseaza toate starile sufletesti… Numai varsta hotaraste aici, varsta matura in care individul a avut timp indestulator pentru a-si manifesta in lungul sir de momente ale vietii sale ceea ce sta ascuns in el ca dispozitii innascute, ca idei castigate si ca simtiri predominante... Tineretea e intotdeauna o enigma, varsta matura o dezlegare a enigmei.

Singuratatea e poate o forta, dar desigur nu aduce fericirea.

Cea mai minunată muzică a sufletului este bunătatea.

Un erou este cineva care face ceea ce poate.

Oare prin ce trista fatalitate omul nu se poate bucura in acelasi timp de toate facultatile naturii sale, de toate perfectiunile, de care nu e susceptibil decat la varste diferite?... in momentul in care spiritul omului a ajuns maturitatea, trupul lui incepe sa-si piarda puterea... inteligenta a crescut, dar sufletul si-a pierdut elasticitatea si impresionabilitatea; ... dar, pentru ce omul, la urma urmei, n-ar suferi si el soarta comuna tuturor fiintelor ? Cand culegem fructul cel minunat mai putem oare avea pretentia sa respiram in acelasi timp si parfumul florii? Tineretea a avut nevoie de acea delicatete a sensibilitatii, pentru a ajunge sa stapaneasca, la maturitate, siguranta spiritului. Se poate ca oamenii foarte mari sunt tocmai aceia care au pastrat, la varsta la care inteligenta este in plina putere, o parte din impetuozitatea impresiilor, proprie tineretii.

Asa se manifesta vesnicul proces de maturizare al omului, prin aceasta dorinta de a-si implini visurile din tinerete.

In lumea asta n-ai intotdeauna bucurii; viata e amestecata. Nu toate clipele sunt bune.

In clipa cand intra activ in viata, tinerii cauta mai degraba in oamenii celebri din trecut si in numele la moda pretexte pentru propriile pasiuni sau sisteme, vehicule pentru incarcatura lor de idei sau pentru inflacararile lor; fie ca le adopta si le exalta, fie ca le resping si le blameaza, de-a curmezisul acestora se afirma ei insisi; isi saluta propria idee si si-o preconizeaza, iar ideea contrara este contestata si aspru judecata. A vedea lucrurile asa cum sunt si pe oameni asa cum au fost, asta presupune o inteligenta dezinteresata si, ca urmare, ma tem, o raceala.

Sunt momente in care sufletul, in special cel al tinerilor, e intr-o asemenea stare, incat le e de ajuns o imprejurare cat de neinsemnata pentru a faptui ceva care sa aiba aparenta de fapta marinimoasa si de sacrificiu, asemenea florii, abia deschisa, ce se leagana pe o tulpina gingasa si e gata sa-si daruiasca mireasma primei adieri de vant.

Minciuna îl perverteşte pe cel care o foloseşte înainte de a-l nimici pe acela împotriva căruia e îndreptată.

Ne ramane un singur lucru intotdeauna bun: tineretea.

Unul dintre semnele tineretii care trece este nasterea unui simt al tovarasiei fata de celelalte fiinte umane cand ne aflam locul printre acestea.